Dacă sărim în Pământ, în cât timp am ajunge pe partea cealaltă?

Cum ar fi să săpăm un tunel în pământ și să încercăm să ajungem pe partea cealaltă? Ar fi imposibil, e clar! Totuși, ipotetic vorbind, în cât timp am putea străbate distanța, dat fiind că Terra are o circumferință de 40.075 de km?

Pentru ca experimentul să iasă, trebuie să plecăm de la premisa că pe întreaga durată a coborârii am avea aceeași densitate, că planeta este perfect simetrică și mai ales că tunelul cu pricina nu conține deloc aer. Totuși, cum rămâne cu gravitația?

Au voie să reacționeze soldații din Garda Regală în timpul serviciului?

„Dacă sunteţi în interiorul unui înveliş sferic, iar gravitaţia are efect la ambele părţi, ea se anulează una pe cealaltă şi dumneavoastră veţi experimenta gravitaţie zero”, a explicat Life Noggin unul dintre specialiști care a demonstrat pe YouTube condițiile în care ar trebui efectuat saltul.

În cât timp am putea ajunge pe partea cealaltă a Terrei?

Răspunsul la această întrebare este extrem de simplu: în 42 de minute s-ar putea ajunge dintr-o parte în alta a globului în condițiile în care coborârea s-ar face cu 9,8 m/s. Cu toate acestea, durata este una ipotetică, întrucât Pământul nu este de aceeaşi densitate peste tot, iar gravitația ar încetini sau chiar bloca coborârea.

Dacă am săpa un tunel din București, unde am ieși pe cealaltă parte a Pământului?

Dacă, în mod ipotetic, am săpa un tunel drept în București, pe cealaltă parte a Globului am ieși în Oceanul Pacific, în apropiere de Noua Zeelandă. Pe site-ul antipodesmap.com orice doritor poate să verifice unde ar ieși pe cealaltă parte dacă ar fora în orice punct al Terrei.

Oamenii au încercat să ajungă aproape de nucleul Terrei

Gaura de foraj cu cea mai adâncă groapă terestră care măsoară 12.261 m adâncime se află la Kola, în Rusia. Aceasta a fost începută în 1970 din dorința ca experții URSS să ajungă cât mai aproape de interiorul Pământului.

Specialiștii s-au oprit la 12.261 m adâncime din pricina faptului că temperaturile din groapa forată depăşesc 180 de grade Celsius, aproape dublu faţă de estimările făcute.

Șoarecilor nu le place brânza. De unde a pornit mitul conform căruia rozătoarele iubesc cașcavalul?

De departe cea mai spectaculoasă descoperire a gaurei de la Kola a fost detectarea unor „microfosile” reprezentând 24 de specii vechi de peste 2 miliarde de ani. Proiectul Kola a fost abandonat definitiv în anul 1992.