De ce a fost arestat de naziști Tudor Arghezi?

Tudor Arghezi este considerat unul dintre cei mai buni scriitori din literatura română. Pe numele său adevărat Ion Nae Theodorescu, poetul a lăsat în urmă o vastă creație artistică, multe dintre ele fiind studiate și în prezent de elevi.

Tudor Arghezi (21 mai 1880 – 14 iulie 1967) a trăit într-o perioadă grea, plină de frământări sociale și politice. Acesta a fost martor și la Primul Război Mondial și la cel de-Al Doilea Război Mondial, iar scrierile sale antinaziste l-au făcut să fie privit cu atenție de nemții de la București. Articolul intitulat „Baroane”, împotriva lui von Killinger, reprezentantul Germaniei hitleriste în capitala României, i-a adus izolarea.

Ce semeţ erai odinioară, dragul meu, de n-ai mai fi fost. Şi ce mojic! Ce mitocan! Ce bădăran! Nu te mai recunosc. Parcă în hainele tale a intrat alt om şi parcă celălalt a plecat în pielea goală, pe undeva, prin ceruri ori iad.
Botul nu-ţi mai e aşa gros, fălcile ţi-s mai puţin dolofane şi ai început, Doamne, să şi surâzi cu buzele alea groase, şterse de unsoare. Ceafa ţi s-a mai tras, guşa s-a mai moderat, burta caută un relief mai aproape de spinare. Nici părţile de dindărăt nu mai sunt atât de expresiv dominante, dedesuptul croielii scurte.
Cred că nu mai iei dimineaţa patru cafele cu lapte, o halcă de şuncă şi opt prăjituri, cu care ţi-ai pus din nou în funcţiune intestinul gros, anemiat de răbdări prăjite. Te umpluseşi bine, până la râgâială.
Ţi-aduci aminte ce sfrijit erai pe când erai sărac şi cum ne pălmuia căutătura ta aţâţată după ce te-ai procopsit. Îndopat cu bunurile mele, nu-ţi mai dam de nas şi ţi s-a părut că eram pus pe lume ca să slujesc mădularele tale, burţii, guşii, sacului şi dăsagilor tăi: ăsta era rostul meu, a trebuit să-l aflu de la tine, flămândule, roşcovanule, boboşatule, umflatule.
Mi-ai împuţit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut şi cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, şi mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune!
I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân şi să slugăresc la maţele lui, eu care nu m-am băgat rândaş nici la boierul meu. Vrea trei părţi şi din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug şi bici, înfăşcat de ceafă, cine pofteşte.
Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul şi hrisoavele mele, scrise pe cojoc, şi tu zdrenţele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!… Scrie Ştefan? ? Nu scrie!… Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu! Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete sterse de sânge?
Mi-a ieşit o floare-n grădină, ca o pasăre roşie rotată, cu miezul de aur. Ai prihănit-o. Ţi-ai pus labele pe ea şi s-a uscat. Mi-a dat spicul în ţarină cât hulubul şi mi l-ai rupt. Mi-ai luat poamele din livadă cu carul şi te-ai dus cu el. Ţi-ai pus pliscul cu zece mii de nări pe stânca izvoarelor mele, şi le-ai sorbit din adânc şi le-ai secat. Mocirlă şi bale rămân după tine în munţi şi secetă galbenă pustie în şes. Şi din toate păsările cu graiuri cântătoare, îmi laşi cârdurile de ciori.
Începi să tremuri acum, căzătură. Aşa s-a întâmplat cu toţi câţi au umblat să-mi fure binele ce mi l-a dat Dumnezeu. Te-ai cam subţiat şi învineţit. Obrazul ţi-a intrat în gură, gulerul ţi-a căzut pe gât ca un cerc de putină uscată. Dacă te mai usuci niţel, o să-ţi adune doagele de pe jos. Ce floacă plouată-n capul tău! Ce mustaţă pleoştită! Ce ochi fleşcăiţi!
Parcă eşti un şoarece, scos din apă, fiartă, de coadă, Baroane…, acesta a fost articolul scris de către Tudor Arghezi în publicația „Informația Zilei“, în data de 30 septembrie 1943, potrivit cult-ura.ro.

Tudor Arghezi, arestat pentru sfidarea naziștilor

În urma articolului publicat Tudor Arghezi a fost arestat, fiindcă s-a considerat că i-a sfidat pe naziști. Acesta a fost trimis un an de zile în lagărul de la Târgu Jiu. În detenție, Arghezii a avut parte de un tratament preferențial, având propria-i încăpere cu pat și masă. Poetul era apreciat și iubit de olteni pentru creațiile sale, dar și pentru faptul că tatăl și bunicul său au trăit toată viața în Craiova.

În anii ce au urmat, Arghezi a fost reabilitat la iniţiativa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și este distins cu numeroase titluri şi premii, fiind ales şi în rândurile membrilor Academiei Române. Prețul plătit de Arghezi? A scris articole favorabile lui Dej şi a manifestat înclinaţii socialiste.

Foto: Wikipedia.org