Ștefan cel Mare și Sfânt este considerat a fi unul dintre cei mai mari conducători pe care i-a avut Moldova și Europa de Est. Acesta este prezentat în cărțile de istorie ca fiind un adevărat strateg și un conducător care a dat multe bătăi de cap otomanilor. Ștefan cel Mare a domnit timp de 47 de ani, având cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Totuși, bravul Ștefan a murit în vara anului 1504, la vârsta de 71 de ani. Ce l-a răpus pe domnitorul moldav?
În a doua zi a lunii iulie din 1504 Ștefan cel Mare se stingea din viață la vârsta de 71 de ani în fața familiei, urmașilor, a boierilor, dregătorilor și medicilor vremii care încercaseră în zadar să-l salveze pe domnitor. Cauza morții a rămas, însă, un mister.
În cei 47 de ani de domnie, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie, aproape un război pe an și a fost învins de cinci ori. Patru din cele cinci înfrângeri au avut loc în fața turcilor și una în fața muntenilor conduși de Vlad Țepeș.
Se pare că moartea lui Ștefan cel Mare ar fi fost cauzată de o rană care nu s-a vindecat complet şi s-a redeschis către anii bătrâneţii. Domnitorul căpătase rana în vara anului 1462, după un asediu pentru cucerirea cetăţii Chilia, aflată în stăpânirea Ţării Româneşti, pe tronul căreia se afla chiar Vlad Ţepeş. Ștefan cel Mare a fost rănit grav la picior.
”Rana pe care o căpătase Ştefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei în 1462 nu l-a împiedicat să poarte încă atâtea războaie şi să-şi cârmuiasă ţara timp de peste patru decenii. Nefiind îngrijit, însă, cum trebuie, ea nu s-a mai închis până la sfârşitul vieţii”, spune Constantin C. Giurăscu, în lucrarea sa ”Istoria Românilor”, volumul 2.
Au circulat mai multe legende conform cărora rana lui Ștefan s-a redeschis la bătrânețe după ce domnitorul ar fi căzut de pe cal.
Rana dobândită în tinerețe nu ar fi fost singura cauză a morții voievodului. Mai există o variantă făcută publică de Matteo Muriano, medicul trimis de Signioria Veneţiei să-l trateze pe voievodul moldovean.
„Arată bine la trup pentru vârsta sa, dacă această meteahnă nu l-ar fi chinuit, dar sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-i aduc o uşurare, după cât pot să-mi dau seama acuma la început”, scria Matteo Muriano în 1502, cu doi ani înainte ca Ștefan cel Mare să-și găsească sfârșitul.
Cronicarul polon Miechowski era de părere că domnitorul moldovean suferea de gută sau podagră, boală agravată de consumul de carne de vânat.
Foto: stefancelmare.md
