Cum au omorât legionarii 64 de demnitari la închisoarea Jilava într-o singură noapte?

În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, un comandou de legionari a declanșat un masacru sângeros, marcând una dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei României. Acesta a fost un act de răzbunare, îndreptat împotriva a 64 de persoane acuzate de implicare în asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu și a altor aproape 300 de membri ai Mișcării Legionare.

Printre victimele măcelului se numără nume notorii precum Mihail Moruzov, fost director al Serviciului Secret de Informații al Armatei, Victor Iamandi, fost ministru al Justiției, generalul Gheorghe Argeșanu, fost prim-ministru, și generalul Ioan Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei.

Rapoartul medical a arătat o cruzime de nedescris

Raportul medico-legal a consemnat ororile acelei nopți, evidențiind 579 de plăgi împușcate. Majoritatea victimelor au murit din cauza „suprimării funcțiilor cerebrale consecutive fracturilor craniene și rănirii creierului prin proiectile de armă de foc”. În cazul multora, cadavrele prezintă între 2 și 38 de gloanțe, cu „răni împușcate în cap, piept, față, membrele inferioare și superioare”.

O descoperire șocantă a fost făcută în cazul a opt cadavre, unde s-a constatat că acestea fuseseră lovite în cap cu „un corp tăios greu, cum ar fi un topor”. Cercetările ulterioare au dezvăluit că aceste victime proveneau din celula cu numărul 17, unde a operat comisarul legionar Gheorghe Crețu, liderul comandoului criminal.

Noaptea masacrului a fost urmată de o acțiune rapidă de înhumare a tuturor cadavrelor. Mihail Moruzov, fostul director al SSI, a avut o soartă cu atât mai cutremurătoare, căzând într-o groapă comună din Cimitirul Bellu din București. Aurora Moruzov, fiica sa, a împărtășit cu amărăciune că după 11 ani a fost anunțată că trebuie să-și dezgroape tatăl, deoarece urma să se toarne o alee în acea zonă. Tristețea ei ilustrează brutalitatea actului și lipsa de respect pentru viețile pierdute.

Am luat osemintele şi le-am depus la capelă. Lădiţa lui avea numărul 32, urmând să aşteptăm autorizaţia de la Tulcea, pentru a putea să-l îngrop acolo. Dar a durat ceva timp. Când m-am dus să le ridic de la capelă, lădiţa cu acest număr nu mai era acolo. Oasele fuseseră aruncate la groapa comună. Trebuiau să fie aruncate osemintele din lădiţa cu numărul 31 şi ei au luat-o din greşeală pe cea de lângă ea. Asta a fost soarta lui, a povestit, cu tristeţe, fiica lui Moruzov, Aurora Moruzov, potrivit adevarul.ro.

Mulți vinovați au fost condamnați

Masacrul de la închisoarea Jilava a avut consecințe judiciare în iulie 1941, în plin război. 20 de inculpați au fost condamnați la moarte, 5 la muncă silnică, 6 la 10 ani de închisoare, iar 5 au fost achitați. Cu toate acestea, ancheta nu a reușit să stabilească cu exactitate lista asasinilor sau cine a dat ordinul, lăsând multe întrebări fără răspuns.

Procesul a avut loc la Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei și printre condamnații la moarte s-au aflat Ştefan Zăvoianu, fostul prefect legionar al Bucureştiului, Dumitru Groza, şeful Corpului Muncitoresc Legionar, Traian Boeru, Tudor Dacu etc.

Contextul politic al vremii, cu schimbări de putere și conflicte între diverse facțiuni, a contribuit la un climat favorabil pentru astfel de atrocități. Într-un moment crucial din istoria României, masacrul de la Jilava rămâne ca o amintire sumbră a violenței politice și a instabilității ce au marcat acele vremuri întunecate.

Foto: Wikipedia.org