De ce construcția canalului Bîstroe a creat dispute între România și Ucraina?
În ultimii ani, construcția canalului Bîstroe a stârnit dispute între România și Ucraina. Acesta este un canal navigabil care leagă râul Prut de Dunăre, în sudul Ucrainei, și a fost construit pentru a facilita transportul naval. Problema este că canalul a fost construit fără a lua în considerare impactul asupra ecosistemului din zonă, în special a Deltei Dunării.
Ucraina are doar 700 de kilometri pătrați din Deltă
Delta Dunării este cea mai mare și mai bine conservată deltă din Europa. Din suprafața totală de 4178 de km pătrați, delta ocupă în România aproximativ 3510 km pătrați, reprezentând 82% din suprafața totală. Restul de aproape 700 de kilometri sunt în Ucraina. Astfel, România a fost interesată mai mult ca ecosistemul din deltă să nu fie afectat.
Țara noastră a protestat vehement împotriva construcției canalului care a început în 2004, deoarece consideră că aceasta afectează sistemul hidrologic al Deltei Dunării, care este o rezervație naturală protejată și o zonă importantă pentru păsările migratoare. De asemenea, canalul Bîstroe a redus debitul râului Prut, care se varsă în Dunăre, ceea ce poate afecta calitatea apei din Delta Dunării și fauna acestui loc sălbatic.
Pe de altă parte, Ucraina susține că canalul Bîstroe este important pentru dezvoltarea economică a regiunii, precum și pentru transportul naval între porturile ucrainene și cele europene. De asemenea, Ucraina afirmă că a luat măsuri pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător și că aceș canal este construit în conformitate cu toate regulile internaționale.
În plus, există și o problemă de securitate în această zonă. Canalul Bîstroe trece printr-o regiune disputată între Ucraina și Republica Moldova, ceea ce a dus la tensiuni între cele două țări. România a avertizat că construcția canalului poate intensifica tensiunile în regiune și poate duce la conflicte mult mai grave.
Această dispută a fost înaintată în fața Curții Internaționale de Justiție de către România, care cere oprirea construcției și repararea daunelor aduse mediului. Ucraina consideră că Curtea nu are jurisdicție în această chestiune și a refuzat să participe la proces.
În timp ce disputa rămâne nerezolvată, construcția canalului Bîstroe a fost suspendată temporar în 2020, dar s-a reluat ulterior. Potrivit unui comunicat de presă al MAE român din 2021, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării.
În vreme ce Ucraina și România continuă să caute o soluție, impactul asupra mediului înconjurător și tensiunile geopolitice din regiune rămân probleme nerezolvate.
Ucraina a început lucrările de dragare
Recent, oficialitățile din Ucraina ar fi început lucrările de dragare la canalul Bîstroe. Ministerul român al Afacerilor Externe, MAE, a reacționat la informațiile conform cărora Ucraina desfășoară lucrări de dragare pe canalul Bâstroe. Instituția precizează că a solicitat încă din 13 februarie date de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și de la Poliția de Frontieră.
Tanczos Barna, ministrul Mediului a declarat că ministerul pe care-l conduce va împiedica toate lucrările de pe Canalul Bâstroe care pot afecta ecosistemul Deltei Dunări, scrie digi24.ro.