Religia a fost și va rămâne o parte importantă din viața oamenilor. România este un stat în care oamenii se consideră laici, mulți dintre ei fiind aproape cu sufletul de biserică. Dacă în țara noastră religia principală este ortodoxismul, în țările din Occident, religia predominantă este catolicismul. De ce creștinismul este împărțit între ortodoxism și catolicism?
Încă de pe băncile școlii învățăm că una dintre cele mai importante religii ale lumii este creștinismul. Dumnezeu este creatorul lumii, iar Iisus Hristos este Fiul Lui. În același timp, Fecioara Maria este cea care L-a născut pe Fiul Domnului. Cu toate acestea, creștinismul este o religie care se împarte în 2 orientări, ortodoxism și catolicism.
Astfel că, reușim să găsim în România ortodoxismul, iar în Italia, Spania sau Portugalia, este practicat creștinismul catolic. Care este diferența între ele și de ce creștinismul este împărțit așa?
În urmă cu peste 1.000 de ani a avut loc ceea ce a rămas în istorie ca fiind Marea Schismă. Acest moment a reușit să rupă bisericile creștine în două, iar diferențele s-au acutizat. Ortodocșii au păstrat ritul bizantin și celebrarea liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur, iar catolicii au continuat ritualul latin. Concret, în 1054 a avut loc procesul de separare canonică și de întrerupere a legăturilor liturgice dintre Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim și Biserica Romei. Ruptura a fost una totală, iar diferențele au continuat să apară de-a lungul timpului.
Cum am spus mai sus, Papa este considerat liderul spiritual al Bisericii Catolice. Acesta reprezintă trimisul lui Dumnezeu pe Pământ, iar deciziile luate sunt considerate date de divinitate. De-a lungul istoriei, mai multe persoane au fost în vârful Bisericii Catolice.
Primul Papă este considerat ca fiind Sfântul Petru, astfel că de atunci până în prezent au trecut 2.000 de ani. În fruntea Bisericii Catolice au fost aleși în total 266 de papi, sub titlul de „I Sommi Pontefici Romani”. Unele surse citează un număr de 267, cel exclus fiind Ștefan al II-lea, care a murit la patru zile după alegerea sa, dar înainte de a fi consacrat episcopal.
Foto: Depositphotos.com