De ce două sate din județul Brașov se numesc Veneția de Jos și Veneția de Sus?

În județul Brașov există în comuna Părău două sate intitulate Veneția de Sus și Veneția de Jos. Cele două localități din țara noastră sunt înfrățite la origine cu celebrul oraș din Italia. Potrivit istoricilor, cele două sate românești au fost înființate de coloniștii romani care au ajuns în zonă. Din păcate, strălucirea de altădată nu mai există, iar cele două localități se zbat în sărăcie.

Veneția din România, celebră printre bucureșteni

În trecut, satul Veneția de Jos era cunoscut de majoritatea bucureștenilor, fiindcă avea șase izvoare termale, iar oamenii veneau în zonă pentru a se relaxa și pentru a-și îmbunătății starea de sănătate. Apele erau bogate în săruri minerale, iar autoritățile amenajaseră băi balneo-climaterice pentru turiști.

Sunt şase izvoare cu apă termală, situate la 3 km de sat înspre pădure. Hotarul se numeşte ,,La băi” şi se învecinează cu o poiană de pini, brazi şi fagi numită ,,Piscul Dadi”. Astăzi terenul de două hectare este al Primăriei. Izvoarele încă mai curg şi sunt fie cu apă sărată, fie cu potasiu, fie cu sulf… Toate se adună într-un râu, numit ,,Sărata” care se varsă în Olt, a povestit Aurelia Bâţă Stoica, fostul primar al comunei Părău în vremea comunismului, pentru bunaziuafagaras.ro.

Vara cele două sate din Transilvania se umpleau cu turiști, din București în special, care auziseră de apele miraculoase din Veneția de Jos și veneau să se trateze pentru diferite boli. De altfel, oficialitățile române au realizat mai multe studii ale izvoarelor termale din zonă.

S-au făcut analize oficiale ale apei. Am găsit un buletin de analize de la 1775 emis atunci de Ministerul Sănătăţii şi al Prevederilor Sociale. Apoi, în 1955, alte analize ale Institutului Balneologic Bucureşti arătau că apa este cloruro-bicarbonată sodică-calcică-magnezică-hipotonă-atermală. Se făceau cozi serioase pentru băile acestea, a adăugat fostul primar, potrivit sursei citată mai sus.

Cele șase izvoare sunt înconjurate de dealuri, fiind poziționate într-o groapă. Începând cu anii 1950, în regiune nu au mai fost făcute investiții, iar totul s-a degradat. Turiștii au încetat să mai vină, localnicii fiind singurii care mai parcurg cei trei kilometri până la izvoarele termale din când în când.

În prezent, în Veneția de Jos mai sunt aproximativ 300 de gospodării, tinerii îndreptându-se spre centre urbane dezvoltate unde beneficiază de mai multe oportunități de dezvoltare personală și profesională.

Istoria Veneției de Jos

Deși nu se cunoaște cu exactitate data întemeierii satului, există totuși câțiva istorici care amintesc despre trecutul îndepărtat al locației, Veneția de Jos existând chiar înainte de întemeierea Țărilor Române, în primii ani ai mileniului al-II-lea. Veneția de Jos a fost atestată documentar încă din anul 1235, când Papa Grigore al-IX lea poruncește efectuarea unei cercetări ca urmare a tensiunilor dintre episcopul Transilvaniei și mai mulți preoți din zona Țării Făgărașului. Aceasta ar putea fi prima atestare scrisă despre actualul sat, potrivit Wikipedia.org.

Foto: Wikipedia.org