De ce este sărată apa mărilor și a oceanelor?

Știm cu toții că apa mărilor și a oceanelor este sărată, dar de unde provine sarea atâta vreme cât râurile și fluviile care se varsă în ele au apă dulce?

Explicația este una foarte simplă: din rocile de pe uscat. Cum? Răspunsul este la fel de simplu și îl vei afla citind acest articol.

De unde atâta sare în mări și oceane?

Sarea care se regăsește în apa mărilor și a oceanelor provine din solul planetei. Deoarece conține câteva procente de dioxid de carbon preluat din atmosferă, apa de ploaie este ușor mai acidă. Ea erodează solul şi rocile, iar acizii din apele aşa-zise dulci ale ploilor dizolvă rocile.

În urma acestui proces natural se creează mici particule încărcate electric, denumite ioni, care sunt transportate de curenţii de apă în râuri şi în fluvii, iar mai apoi în mări şi oceane.

Majoritatea ionilor, precum şi mineralele şi sărurile aduse în mări sunt consumaţi de microorganismele care trăiesc în aceste ape, în timp ce restul ionilor rămân în apa oceanelor, iar concentraţia lor creşte.

Doi dintre cei mai întâlniți ioni din apa sărată sunt clorul şi sodiul. Împreună reprezintă 90% dintre ionii dizolvaţi în apa mărilor și oceanelor. Unul este ion pozitiv, celălalt ion negativ, iar când se întâlnesc formează clorura de sodiu (NaCl), cunoscută și sub numele de… sare.

Concentrația de sare (salinitatea) a apelor curgătoare este de vreo 200 de ori mai mică decât cea marină, care este de circa 3,5%. Cu toate astea, râurile depun în fiecare an în apa mărilor și a oceanelor peste patru milioane de tone de sare.

Cantitatea de sare din oceanele lumii este atât de mare încât, pentru a depune o cantitate de sare egală cu cea existentă în mări și oceane, toate apele curgătoare de pe Terra ar avea nevoie de aproximativ 200-300 de milioane de ani.

O altă sursă de sare pentru mările și oceanele de pe glob o reprezintă izvoarele termale. O parte din apă a ajuns sub scoarța terestră de pe fundul mărilor și oceanelor, s-a încălzit, a dizolvat sărurile minerale din scoarţă, care apoi ajung în apă prin intermediul fluxului continuu generat de izvorul termal.

Circuitul apei în natură

Două treimi din suprafața Pământului este acoperită cu apă: 97% este apă sărată, iar restul de trei procente este reprezentat de apa dulce.

Atunci când Soarele încălzește apa din mări și oceane aceasta se transformă într-un gaz (vapori de apă) și se ridică în aer printr-un proces numit evaporare.

În timp ce plutesc prin aer, vaporii de apă se răcesc și se transformă în apă lichidă, formând nori printr-un proces numit condensare. Apa ajunge în cele din urmă pe sol sub formă de precipitaţii: ploaie, lapoviţă, grindină sau ninsoare.

Este procesul cunoscut sub numele de „circuitul apei în natură”. Atunci când precipitațiile ajung pe pământ, apa curge în pâraie și râuri și, în cele din urmă, ajunge din nou în mări și oceane. Ulterior, Soarele încălzește apa mărilor şi oceanelor și ciclul începe din nou.

Foto: Pexels.com