Pentru mulți dintre noi, iarna este sinonimă cu zăpadă. Când vorbim despre anotimpul rece, automat ne gândim la zăpadă. Totuși, se pare că de ani buni iernile din România nu mai sunt ca altădată. Iernile au devenit tot mai blânde de la un an la altul, iar ploile au luat locul ninsorilor. De ce au loc aceste fenomene?
În anii ce vor veni, copiii noștri vor vedea zăpadă doar pe crestele munților. Cel puțin asta afirmă meteorologii din România și cei de peste hotare.
„Anotimpurile vor avea caracteristici diferite față de cele 4 anotimpuri de acum 50 de ani și duratele lor relative se vor modifica. Primăverile statistic vorbind se vor declanșa mai rapid, verile vor dura mai mult. Deja luna septembrie are caracteristici de lună de vară în mare măsură și temperaturile în toate sezoanele o să crească. Deja există această tendință care se va accentua și în viitor”, explică Roxana Bojariu, climatolog ANM.
De cealaltă parte, Elena Mateescu, directorul ANM, a punctat: „Dacă luăm în considerare datele statistice, ultimele trei ierni în țara noastră se situează în top cinci cele mai călduroase ierni și făcând o analiză pe preliminară a anului 2022 este posibil ca anul acesta să se situeze în top cei mai calduroși ani”.
Directoarea Școlii Naționale de Meteorologie (SNM), Florinela Georgescu a spus pentru DCNews: „Tot ce trăim pe parcursul iernilor este, categoric, în contextul modificărilor climatice. Pe de o parte, temperaturile în creştere pe care le observăm atât pe parcursul sezonului cald, dar şi iarna, pe de altă parte sigur consecinţele acestor temperaturi în creştere, pentru că se amână din ce în ce mai mult perioada primei ninsori, din cauza temperaturilor crescute, precipitaţiile fiind predominant sub formă de ploaie, chiar şi în luna decembrie”.
Experții internaționali spun că am putea vedea ierni fără zăpadă începând cu anul 2040. Potrivit unui studiu publicat în Nature Reviews Earth and Environment, statele vestice muntoase care s-au obișnuit în mod normal ,cu multă zăpadă, înregistrează deja de ani buni o scădere a zăpezii. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu scad, iernile fără zăpadă ar putea deveni mai frecvente încă din 2040, iar „zăpada scăzută până acum” va mai exista între 35 și 60 de ani, scrie brightly.eco.
Această schimbare a zăpezii este rezultatul schimbărilor climatice și al încălzirii globale. Încălzirea globală, creșterea temperaturii atmosferei Pământului, este cauzată de cantități masive de emisii de carbon. Aceste emisii provin din arderea în masă a combustibililor fosili, inclusiv din activitățile noastre zilnice, cum ar fi conducerea unei mașini. Aceste emisii sunt prinse în atmosfera Pământului, ceea ce duce la o creștere a temperaturilor și a modelelor meteorologice extreme.
Conform istoricilor, cea mai dificilă iarnă în București a fost în 1798/1799, în timpul fanarioților. Căderile masive de zăpadă au făcut ca orașul să fie efectiv izolat, creând o criză alimentară fără precedent. Ninsoarea a început pe 5 decembrie şi a continuat toată iarna, făcând ca zăpada să persiste până în a doua jumătate a lunii martie.
Apa din Dâmbovița a înghețat și împiedica morile să mai macine. Drept urmare pâinea lipsea complet de pe piaţă. Totodată, frigul se simțea tot mai puternic, fiindcă nu se puteau aduce lemne de foc de la ţară. Vitele şi alte dobitoace mureau pe capete, deoarece oamenii preferau să-şi investească ultimele economii în bucate pentru ei, ci nu în nutreț.
Si ca și cum urgia naturii nu ar fi fost de ajuns, oamenii trebuiau să plătească tribut reprezentanților domniei, trimişi să adune cât mai mult bănet pentru nesăţiosul vodă Constantin Hangerli (1760-1799). Dacă nu aveau, aceștia erau bătuți și schingiuiti până făceau rost de bani. Cum în viață, orice naș își are nașul, vodă Hangerliu a fost pedepsit de turci, care erau supărați că acesta sărăcise populația așa de rău încât ei nu își mai puteau lua tributul.
Blestemele şi lacrimile ticăloşilor de săraci“ aveau însă să-l ajungă chiar în cursul acelui anotimp de pomină, rămas în amintirea poporului drept iarna lui Hangerliu. Măcelărit cu barbarie de un harap trimis de sultan pentru vina de a fi „sărăcit de istov raiaoa“ şi a fi „deşertat cheleru împărătesc“ de nu mai avea Poarta „ce să mai scoaţă din ţară“, falnicul voievod a sfârşit într-o postură umilitoare tot în zăpada rece în care- şi dăduseră duhul mulţi dintre valahii rău-platnici („pă urmă l-au dezbrăcat, / numai în izmene l-au lăsat, / târându-l pă scară în jos / sărmanul nenorocos / aruncându-i trupu-n gheaţă, / că aşa îi scriia să paţă / în noroi şi într-o baltă“)» se povestește în volumul „Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț”, de Tudor Dinu.
În istorie, această perioadă friguroasă a rămas cunoscută sub numele de „iarna lui Hangerliu”.
Foto: Agerpres.ro
