Cernăuți sau Cernivți este un oraș situat în proximitatea vestică a Ucrainei. Atestarea istorică a orașului a avut loc în 1408 când încă aparținea Principatului Moldovei. Deși este un teritoriu aflat în Ucraina, din cei peste 250.000 de cetățeni, o mare parte dintre aceștia se identifică ca fiind români. Numărul total de conaționali se ridică la peste 150.000, conform Ministerului de Externe. Aflată pe teritoriul Ucrainei, zona este bogată în cultura românească, existând numeroase școli cu predare în limba română. De ce în Cernăuți, oraș ucrainean, se vorbește limba română?
„Mica Viena” cum i-a rămas denumirea, este locul în care și-au petrecut o parte din viața lor mai multe personalități proeminente a culturii românești, printre care Ciprian Porumbescu sau celebrul poet Mihai Eminescu. Din anul 2000, când s-au împlinit 150 de ani de la nașterea poetului, în spatele unei clădiri emblematice a orașului a fost amplasată o statuie a lui Mihai Eminescu.
După scurta sa ședere în copilărie la Botoșani și Ipotești, Eminescu este luat de tatăl său și dus la școală în Cernăuți, oraș ce făcea parte din Imperiul Austriac. Aici va petrece următorii 7 ani ai vieții. Elev silitor, cu purtări bune și tendințe de învățătură, nu era slab la religie și foarte strașnic la limba română. Prezenta acestuia între ani 1858 și 1866, a rămas în istoria locală o flacără vie. Tot aici, „Poetul nepereche” a început să scrie primele sale versuri și tot aici scrie celebra poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”, celebrul său mentor. Un moment controversat al dezvelirii monumentului poetului privește atitudinea naționaliștilor ucraineni care au abordat steagul țării susținând că 15 iunie (ziua în care a murit Mihai Eminescu) este o zi rușinoasă din istoria Ucrainei.
Regiunea Cernăuți a fost constituită în anul 1940 și include teritoriile: Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei și Ținutul Herței. Din punct de vedere istoric, populația de origine română are străvechi tradiții istorice și culturale în această zonă. În istoria recentă, teritoriul ce cuprinde regiunea a făcut parte din Regatul României din 1918, până în 1948, când a fost ocupat de sovietici. În perioada comunistă, cetățenii români au fost persecutați, fiind supuși la o rusificare masivă. Odată cu căderea cortinei de fier, situația etnicilor români s-a îmbunătățit, fiind create numeroase școli cu predare în limba maternă. La începutul lui 1999 funcționau 86 de școli cu predare în română, cu un număr de peste 20.000 de elevi. Cu timpul, în perioada 2009-2010 numărul școlilor a scăzut la 77, restul devenind școli cu predare mixtă româno-ucrainene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a afirmat în cursul zilei de 22 ianuarie 2020 că România a fost cea care a ocupat Bucovina de Nord în trecut. Afirmația a fost făcută cu ocazia Zilei Unității și Libertății Ucrainei. În urmă cu 103 ani, în 1919 a fost proclamat Actul de unificare a Republicii Populare Ucrainene.
Reamintim că, după destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România, în 1918, act recunoscut internațional prin Tratatul de pace. Acesta a fost semnat între Aliații Primului Război Mondial și Republica Austriei. În 1940, Nordul Bucovinei, Basarabia și Herța au fost luate în URSS, prin pactul Ribbentrop-Molotov.
Foto: Depositphotos.com & Europa.fm
