Termenul de „manele” indică un gen muzical a cărui particularitate este dată de îmbinarea muzicii populare românești cu pop contemporan. Mai exact, aceasta este forma de plural a cuvântului „manea” care desemnează orice piesă muzicală aparținând acestui gen.
Istoria manelelor își găsește originile în muzica de mahala sau lăutărească, un anumit gen de muzică tradițională care se cânta la petreceri sau evenimente importante precum nunți și botezuri, ba chiar înmormântări.
Manelele au început să se impună la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea și au avut influențe turcești. Ulterior, din anii ’80 până la începutul anilor ’90, așa-numitele „manele vechi” au fost înlocuite cu „manelele moderne”.
Acestea din urmă se caracterizează prin influențe turcești, grecești, arabe, bulgare și sârbe, însoțite de un aranjament în cheie pop și de utilizarea unor instrumente noi tipice acestui gen, precum chitara electrică, basul electric, orga electronică, sintetizatorul și tobe.
Subiectele pe care cântăreții de manele le abordează adesea în melodiile lor sunt despre bogăție, statut social, lăudarea cu sine în detrimentul dușmanilor, dificultățile vieții, alcool. De asemenea, variază cu subiectele referitoare la iubire și suferința pe care aceasta o generează atunci când nu este răsplătită. Motivul este unul destul de evident, potrivit Playtech, acestea sunt lucruri care îi unesc pe oameni și care îi fac să se regăsească și să simtă la fel.
Manelele au fost considerate ilegale sub regimul socialist și au cunoscut un mare succes și afirmare în anii ’90, după prăbușirea comunismului. Mulți își pun întrebarea dacă acest gen este de fapt muzică țigănească sau dacă există o legătură între cele două.
Multe astfel de melodii au apărut în comunitățile de țigani din anii 1950 și 1960, ca răspuns la muzica de vioară mai veche și mai sofisticată. Acestea descriau aspecte ale vieții duse de romi.
În prezent, nu toată lumea recunoaște ușor că ascultă manele. La început, s-ar putea crede că motivul principal al acestei aversiuni se datorează mesajului sexist și „superficial” care se află în spatele versurilor.
De asemenea, este posibil ca adevărata problemă pe care o are România față de acest gen muzical să fie faptul că aceasta este muzica comunității de romi. Este mai acceptabil ca cineva să spună că nu agreează acest gen muzical decât să declare și să exprime deschis un sentiment de rasism.
Foto: Depositphotos.com
