Solul și subsolul României este bogat în resurse naturale, fie că vorbim despre aur, argint sau alte metale prețioase. De aceea, mari investitori străini au venit, de-a lungul timpului, la noi în țară pentru a exploata bogățiile naturale ale statului. Cu toate acestea, aici nu se găsesc diamante. Mulți s-au întrebat: de ce? Iar răspunsul este cât se poate de simplu.
Geologii din întreaga lume au analizat, de-a lungul anilor, cum se formează diamantul, unul dintre cele mai dure materiale de pe planetă. Din cauza durității ridicate, cristalele de diamant puteau fi șlefuite numai cu pulbere de diamant. Astăzi, ele pot fi șlefuite și cu ajutorul laserului.
Specialiștii în geologie au analizat scoarța terestră și au observat că în magma primordială s-au sortat unele elementele după densitate şi alte proprietăţi fizico-chimice. Drept urmare, s-a descoperit că unele minereuri și metale prețioase și semiprețioase sunt mai ușor de scos la suprafață decât altele, iar prețul pe piață diferă în funcție de acest lucru.
Deplasarea plăcilor tectonice, fenomenele vulcanice, orogeneza (formarea munţilor), eroziunea şi sedimentarea, au redistribuit elementele chimice și le-au amestecat. Drept urmare, la noi în țară se poate găsi aur şi argint, uraniu, cupru, plumb şi zinc, dar și petrol sau gaze naturale. Din păcate, nu și diamante.
Potrivit specialiștilor în domeniu, la noi în țară nu au fost condițiile favorabile pentru formarea diamantelor. Acestea au nevoie de presiuni şi temperaturi ridicate, mii de atmosfere, peste 1.000 de grade Celsius, iar asemenea condiţii se realizează la mari adâncimi, scrie natgeo.ro.
Diamantul este unul dintre cele mai dure materiale de pe Terra. Acest minereu este vândut, în ziua de astăzi, ca bijuterie și are cel mai ridicat preț, deoarece are nevoie de condiții extreme și de o perioadă îndelungată de timp pentru a se forma.
Acesta ia naștere, în lipsa oxigenului, atunci când atomii de carbon sunt comprimaţi unul într-altul, constituind astfel reţeaua cristalină compactă, de cub centrat, al diamantului. De aceea diamantele s-au format în foarte puţine locuri pe glob, iar unele dintre cele mai bogate țări în diamente sunt în ordine Rusia, Botswana, Canada, Angola, Africa de Sud, Republica Democrată Congo și Namibia.
Fostul lider comunist și soția lui au fost fascinați de acest minereu și i-a cuprins febra prin jurul anului 1972. Drept urmare, au încercat să rezolve această dorință arzătoare prin relații favorabile cu Republica Centrafricană, condusă pe atunci de dictatorul canibal Jean-Bédel Bokassa. Între cele două state s-au agreat relaţiile economice, însă când a venit vorba de diamante, liderul african nu s-a lăsat înduplecat.
Nicolae Ceaușescu nu s-a descurajat și a decis să pună la muncă departamentul de spionaj economic al securităţii, condus la vremea respectivă de generalul Pacepa. Drept urmare, au fost aduse echipamente şi tehnologii necesare realizării diamantelor artificiale. Astfel, s-a construit, în București, pe bulevardul Timișoara, o fabrică capabilă să producă diamante industriale şi alte minerale cu duritate mare.
Ba mai mult, geologii români de la acea vreme au avansat ipoteza existenţei diamantelor în Carpaţi sau în nisipurile din Delta Dunării, fiindcă observaseră eclogite în munți, adică roci formate la presiuni şi temperaturi ridicate, precum cele care se găsesc uneori şi în jurul diamantelor. Din păcate vestea a fost una falsă, fiindcă procesul a fost unul care nu a dus la apariția minereului prețios.
După Revoluţie fabrica de la Timişoara a fost tăiată la fier vechi, iar de acele instalaţii s-a ales praful.
Foto: Pexels.com
