De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

22.05.2018
De ce înjurăturile românilor te trimit la origini? Care este explicația?

Când vine vorba despre înjurături, românii par a fi campioni. De ce? Au imaginație, un vocabular bogat și un adevărat istoric în materie de vorbe de ocară. Una dintre întrebările care rămâne este: de ce majoritatea dintre înjurăturile românilor îl trimit pe cel vizat la origini? Există, oare, vreo explicație pentru acest lucru?

În urmă cu zeci, chiar sute de ani, în mediul rural mioritic, înjurăturile aveau un caracter sacru și erau asemeni unui blestem. Vorbele de ocară aveau menirea să-l facă de râs pe cel vizat în fața comunității.

Antropologul Adrian Majuru explică de ce înjurăturile românilor trimit, de cele mai multe ori, la origini.

„Individul cu pricina este într-atât de nereuşit încât ar trebui să se mai nască o dată, pentru a mai trece prin ciclul naturii. Să aibă astfel o a doua şansă de îndreptare”, a spus Majuru pentru adevarul.ro.

În trecut, la sate, înjurătura avea un caracter de blestem. Iar transmițătorul mesajului își propunea să-l discrediteze în fața comunității pe cel vizat de vorbele de ocară.

Care este etimologia cuvântului înjurătură? Cuvântul înjurătură vine din latină și se înrudește cu verbul „a jura”. Se adaugă prefixul negativ „in” și se obține „injuro”, „injurare”, care înseamnă „a ocărî”.

Cum înjurau bunicii noștri?

Au fost vremuri în care înjurăturile românești aveau în prim plan relațiile sexuale dintre parteneri care, în funcție de anumite zone ale țării, purtau diferite denumiri. Iată câteva exemple dintre acestea:

Când vine vorba despre numele organului sexual reproducător masculin în funcție de diferite zone ale țării, acesta era numit „vână” sau „trup” în Crișana și Maramureș, „mădulariu” în Banat, „ocară” în Oltenia, „membru” sau „poduabă” în Muntenia, „puțcă” sau „dănănaie” în Moldova și „rușine” în Dobrogea.

Organul sexual reproducător feminin era și el denumit în funcție de regiune. Astfel, în Crișana și Maramureș se numea „pantă” sau „băbură”, în Banat „trup”, în Oltenia „gaură”, „aia” sau „rușine, în Muntenia „păsărică” sau „ocara iei”, în Moldova „partea rușînuosâ dinainti” sau „vulfă” și în Dobrogea „vulvă” sau „pipoașcă”.

De ce țara noastră se cheamă România? Cine a folosit numele pentru prima dată?

Casă din Delta Dunării, zona Dobrogea
Casă din Delta Dunării

Foto: Ramona Suteu

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum era viața nobililor/boierilor români de odinioară? Câte feluri de mâncare serveau la o masă și ce era considerat „delicatesă”?
Cum era viața nobililor/boierilor români de odinioară? Câte feluri de mâncare serveau la o masă și ce era considerat „delicatesă”?
Încă din cele mai vechi timpuri au existat clase sociale și nici spațiul carpato-danubiano-pontic nu a făcut excepție. Sute de ani, nobilii au dus o viață diferită de cea a românilor de... citește tot
Trump: „100% vom avea Groenlanda”
Trump: „100% vom avea Groenlanda”
Donald Trump a pus lumea pe jar cu noi declarații. Actualul președinte al Statelor Unite ale Americii a declarat că își dorește pentru țara sa Groenlanda, deși danezii i-au spus că cea mai... citește tot
Care coduri bonus sunt cele mai avantajoase pentru jucători
Care coduri bonus sunt cele mai avantajoase pentru jucători
La momentul actual, cazinourile din mediul online continuă să crească în popularitate în rândul jucătorilor, venind în întâmpinarea acestora cu diverse beneficii. Pe lângă avantajele deja... citește tot