De ce italiencele nu iau numele soțului?

În multe dintre statele civilizate, căsătoria vine la pachet cu faptul că soțiile preiau numele bărbaților. În mod obișnuit, acest obicei este văzut ca un semn al unei noi identități de familie, simbolizând apartenența femeii la familia soțului ei. Acest lucru nu se întâmplă, însă, și în Italia.

Pot doar să adauge numele de familie al soțului la al lor

Conform Codului Civil Italian, o femeie care se căsătorește își păstrează numele de familie și are opțiunea de a adăugat numele de familie al soțului după propriul nume de familie.

De ce italiencele nu (prea) iau numele soțului?

Una dintre principalele cauze pentru care italiencele nu iau numele soțului este legată de legislația din Italia. În anul 1975, legea italiană a fost modificată pentru a proteja drepturile femeilor în cadrul căsătoriei. Una dintre cele mai importante schimbări a fost aceea că femeile nu sunt obligate să adopte numele de familie al soțului lor. Astfel, potrivit legislației italiene, numele femeii rămâne același după căsătorie, iar orice schimbare ar trebui să fie făcută doar dacă aceasta dorește în mod activ să facă acest pas.

Modificarea legii a fost un pas important în recunoașterea drepturilor femeilor, oferindu-le autonomia de a-și păstra numele de familie, subliniind faptul că căsătoria nu ar trebui să reprezinte o „pierdere” a identității personale, ci o alegere în cadrul unui parteneriat egal. În acest context, femeile italiene sunt libere să decidă dacă doresc să își adauge numele soțului în fața propriu-zisă sau să își păstreze numele lor de familie.

Numele de familie italiene au o istorie

Numele de familie în Italia sunt adesea asociate cu o istorie familială puternică, iar faptul de a-l păstra este o formă de a onora strămoșii și moștenirea culturală.

În Italia, numele femeilor nu sunt doar un indicator al statutului lor de căsătorie, ci și al unui patrimoniu familial care le definește ca indivizi, în afaceri și în viața publică. Adăugarea unui nume de familie al soțului poate fi văzută ca o „pierdere” a acelei identități, mai ales în contextul în care multe italience sunt extrem de mândre de legăturile lor familiale.

În anumite regiuni, în special în sudul Italiei, păstrarea numelui de familie este văzută ca o formă de respect față de familie, iar femeile care adoptă numele soțului sunt privite ca fiind mai puțin autonome.

Foto: DepositPhotos.com