Stresul, în general, se exprimă în mai multe forme: acut, episodic și cronic. Nu toate dintre ele, însă, sunt dăunătoare. Spre exemplu, stresul acut poate fi benefic în anumite situații, cum ar fi cele dintre viață și moarte. Prea mult stres, însă, în cazul stresului episodic sau cronic, poate duce la probleme psihologice și medicale.
Stresul apare când este perceput pericolul. Semnalul este inițial trimis unei porțiuni din creier denumită amigdala; această grupare de neuroni procesează informația și, dacă simte pericol, trimtie un semnal de alarmă către hipotalamus, porțiunea din creier care joacă un rol vital în păstrarea sistemelor din organism într-o stare de homeostază. Mai departe, hipotalamusul răspunde prin a trimite un mesaj către glandele adrenale, care vor secreta instant un hormon denumit epinefrină, cunoscut și sub numele de adrenalină.
Ce este stresul? Când a apărut stresul? Cum să scapi de stres?
În urma acestor reacții, felul în care organismul nostru funcționează suferă mai multe schimbări: letargia dispare, iar precauția se intensifică, suprimarea memoriei de scurtă durată și îmbunătățirea memoriei de lungă durată, lucru care duce la reflexe mai rapide, dar o dificultate mai ridicată pentru sarcini intelectuale și sociale, puls și flux sanguin crescute și încetinirea funcțiilor sistemului digestiv.
Toate aceste reacții te pot salva într-o luptă împotriva unui urs, însă pot da naștere multor probleme dacă apar consistent de-a lungul vieții sau când stresul este imaginat și nu real.
După cum spuneam, răspunsul pentru stres este activat când există o amenințare reală sau imaginară față de homeostază. Aceste amenințări pot fi externe sau interne. Stresul extern real poate fi provocat de medii stresante din punct de vedere psihic, cum ar fi condiții de muncă inferioare, căsătorii nefericite sau probleme financiare. Stresul intern poate fi provcat de infecții, boli sau inflamații.
Cercetările arată că fiecare dintre acești factori provoacă aceleași reacții descrise în cazul stresului acut. Astfel, nu este dificil să ne imaginăm schimbările permanente pe care acest stres le poate aduce asupra organismului, prin intermediul unei expuneri constante la efectele fiziologice ale stresului acut. Printre aceste efecte permanente regăsim problemele cardiologice, depresia, insomnia, migrene, anxietate, diabet, dar și o creștere în greutate accelerată.
Mai ușor zis decât făcut, leacul stresului este eliminarea sau reducerea factorilor de stres. Desigur, este ușor să spui „de mâine îmi dau demisia de la locul meu de muncă stresant”, însă inabilitatea de a plăti facturi sau de a cumpăra mâncare este de asemenea stresantă.
O abordare mai practică este de a găsi o cale de a elimina hormonii nocivi creați de răspunsul la stres. Cum poți face asta?
Primul pas în orice strategie de combatare a stresului cronic ar trebui să fie reprezentat de tentative de relaxare, prin măsuri precum meditația, exerciții de respirație, exerciții de relaxare a mușchilor , rezervarea timpului de recreere sau terapie prin masaj.
Pentru cei pentru care relaxarea nu poate face parte din planul zilnic, exercițiile fizice pot face diferența. Când exersezi, nivelul de cortizol din organism crește, exercițiul fiind perceput ca o întrerupere a stării de homestază. Totuși, exercițiile regulate antrenează organismul să reducă volumul de cortizol secretat ca reacție la stres. Astfel, cu cât ajungi să fii într-o formă cât mai bună, cu atât produci mai puțin cortizol.
Alți factori de stres concreți sunt reprezentați de cofeină, alcool, tutun sau lipsa somnului. Prin urmare, este destul de evident că eliminarea fiecăruia dintre aceștia poate duce la un stil de viață mai sănătos.
În concluzie, sfatul mamei nu s-a potrivit niciodată mai bine: mănâncă sănătos, exersează des, nu bea și nu fuma, du-te la culcare la timp și găsește o cale să faci bani din ceea ce iubești.
Foto: Pexels.com
