De ce l-a criticat Ioan Slavici pe regele Ferdinand I?

Ioan Slavici a fost un nume cu rezonanță în literatura și cultura românească. Născut pe 18 ianuarie 1848, acesta a fost o voce importantă în România secolului al XIX-lea, scrierile sale fiind apreciate de către criticii vremii. Scriitorul nu ducea lipsă de curaj, astfel că nu o dată convingerile sale politice l-au făcut să fie întemnițat.

Criticul George Călinescu a susținut despre Slavici că a fost un excelent „instrument de observaţie” a mediului rural. Scriitorul a fost pasionat de a surprinde cât mai bine, în textele sale, moravurile și comportamentele umane în funcție de categoriile sociale din care personajele sale făceau parte. Acesta avea o obsesie în a prezenta cât mai minuțios caracterele oamenilor și felul cum funcționează statul român.

Convingerile sale politice au fost destul de liberale pentru acea vreme, drept pentru care la începutul Primului Război Mondial acesta a susținut neutralitatea României alături de Regele Carol I. Cu toate că rușii au ieșit învingători, Slavici a considerat și la finele războiului că România ar fi trebuit să intre în război alături de partea Puterilor Centrale.

Convingerile politice l-au băgat la închisoare

Pe data de 14 august 1916, România a intrat în război însă de partea Antantei. Ca atare, Ioan Slavici a fost arestat și trimis la fortul Domneşti. Pe 28 septembrie, același an, a fost eliberat însă între timp toate manuscrisele sale au fost confiscate.

Chiar și după acest episod nefericit din viața lui, Slavici a continuat să fie consecvent în ideile sale și a criticat noua politică de stat și pe regele Ferdinand I, despre care a susținut că ar avea drept sfătuitori „minciuna, clevetirea şi prostia”.

Ioan Slavici, o personalitate a literaturii românești

Slavici a scris 3 comedii, 2 drame istorice, 13 nuvele, 6 romane, 3 lucrări de memorii, dar şi 19 poveşti pentru copii. Pe lângă romanul „Musculiţa”, pierdut la arestarea sa din 1916, neştiută e şi soarta unei nuvele. La vârsta de 71 de ani, revista „Viaţa românească” i-a plătit autorului o mie de lei pentru o nuvelă care nu a mai apărut niciodată, potrivit cum-se-scrie.ro.

Operele sale au fost profunde, însă ușor de înțeles, fapt pentru care încă sunt predate elevilor de la clasele V-VIII. Scriitorul a murit pe data de 17 august 1925, fiind înmormântat la Mănăstirea Brazi, care este situată în orașul Panciu, în județul Vrancea, conform Wikipedia.org.

Foto: Wikipedia.org