De ce nu există zbor direct din România în SUA și trebuie să facem escale?

19.07.2022
De ce nu există zbor direct din România în SUA și trebuie să facem escale?

SUA reprezintă una dintre destinațiile cele mai râvnite pe care cetățenii români o au dintotdeauna. Numărul cetățenilor români stabiliți în SUA a depășit pragul de 160.000, iar anual mult mai mulți aleg să călătorească acolo. Pentru a ajunge în SUA, cetățenii români au nevoie de viză de turist, valabilă pe o perioadă de 10 ani. Deși din ce în ce mai mulți se stabilesc sau călătoresc în SUA, România nu dispune de un zbor direct.

De ce s-a renunțat la zborurile directe către SUA?

SUA-România zbor
Flight Bucharest

 

Cel mai apropiat aeroport de România care operează zboruri directe către SUA se află în Belgrad. Vecinii noștri sârbi operează zboruri Belgrad – New York cu o durată de 10 ore dus și 8 ore întors. A existat o vreme când și operatorul național român (TAROM) decola din București către destinații precum New York sau Seattle.

În urmă cu peste 40 de ani în urmă, zborul București – Seattle era parcurs fără escală într-un timp de douăsprezece ore, cu o capacitate de 189 de pasageri. Pe lângă orașele din SUA, operatorul român era capabil să ajungă și în destinații precum Sydney, Bangkok sau Beijing.
Cea mai importantă realizare a operatorului român s-a realizat în anul 1969, când acesta decolează din București în ocolul Pământului.
Orașele prin care avionul a trecut au fost Delhi, Bangkok, Tokio, Los Angeles, Ciudad de Mexico, New York, Las Palmas, Roma, Istanbul.  Distanța totală de zbor a fost de 47.000 și a fost parcursă în 80 de ore.

După căderea regimului comunist, compania Tarom a dorit modernizarea parcului de avioane. Flota de zbor a companiei românești includea avioane de fabricație sovietică, de producție românească și  avioanele Boing 707. La începutul anilor ’90 s-a luat decizia de a achiziționa trei noi aeronave care erau capabile de operarea zborilor pe distanțe lungi. Acestea puteau ajunge în destinații precum Canada, SUA sau China.

„Decizia ca ele să fie achiziționate a fost luată în ’91. Practic, aceste avioane nu sunt destinate operării lung-curier, ele au avut o componentă la rezervoare și asa au putut să realizeze zborurile transoceanice.”, spune un expert în aviație.

În urma accidentului aviatic de la Balotești din anul 1995, flota s-a redus la două avioane. Cu timpul, ruta București-New York era realizată printr-o escală la Satu Mare, iar la finalul anilor ’90, traseul București-Chicago era realizat prin două opriri. Una la Satu-Mare și una la Amsterdam.

„Primul considerent era costul de operare, era un avion deja depășit din punct de vedere al eficienței operării. Era un avion foarte bun, dar cu o capacitate de 209 locuri. Costurile respective pe ora de zbor nu ar fi permis posibilitatea unui venit care să confere eficiență ulterioară”, mai spune Mădălina Mezei, fost lider al companiei Tarom și expert în aviație.

Din cele două avioane Airbus A310 capabile de zboruri lung-curier, unul dintre ele a deservit ca avion prezidențial în perioada 2010-2013, iar cel de-al doilea a fost ținut la sol. În anul 2016, ultimul avion a efectuat ultimul zbor, în 2018 cele două au fost vândute.

În ultima perioadă s-a încercat printr-un proiect reluarea curselor directe către SUA, cererea din partea clienților fiind din ce în ce mai mare. Proiectul a fost stopat din cauza pandemiei, la momentul respectiv și actual aviația internațională fiind încă în mari dificultăți.

Foto: Depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot