De ce nu poți avea încredere în sondajele de opinie? Cum poți să combați manipularea manipulării?

Cu câteva luni înaintea alegerilor apar, ca ciupercile după ploaie, sondajele de opinie. Acestea sunt menite să sporească șansele unora dintre candidați și să-i influențeze pe cei nehotărâți. Dacă ar fi făcute ca la carte, sondajele de opinie ar fi cât se poate de autentice. Din păcate, într-o lume în care credibilitatea presei este îndoielnică, sondajele de opinie au devenit mai degrabă niște instrumente de manipulare. Iată de ce nu poți avea încredere în sondajele de opinie.

Ce este un sondaj de opinie?

Un sondaj de opinie este un instrument menit să colecteze și să măsoare opinii, atitudini sau preferințe ale unui eșantion reprezentativ dintr-o populație. Acesta poate fi realizat prin intermediul unor întrebări structurate, adresate unui grup de oameni selectat în mod aleatoriu sau în conformitate cu anumite criterii demografice sau comportamentale.

Sondajele de opinie pot fi administrate prin intermediul interviurilor față în față, telefonic, online sau prin alte mijloace, iar rezultatele pot fi utilizate pentru a trage concluzii sau pentru a ghida deciziile și strategiile în diverse domenii.

De ce nu poți avea încredere în sondaje?

Site-ul shtiu.ro îți prezintă câteva motive pentru care nu te poți încrede în totalitate în astfel de cercetări:

Cine comandă sondajul? Înainte de a ne încrede într-un sondaj, trebuie să vedem de către cine a fost comandat.

Sondajele sunt comandate de instituțiile statului, de partide politice, firme private, ONG, organizații internaționale etc. Sondajele comandate de partide, de regulă, nu se fac publice și sunt folosite pe intern de către staff-uri.

Sondajele sunt folosite de partide pentru a induce mai multe idei în spațiul public. Chiar dacă uneori datele sunt valide, rupte din context și prezentate parțial, acestea reprezintă o manipulare. În plus, partidele niciodată nu prezintă bazele de date ale sondajelor și în consecință nu pot fi verificate ca să fie considerate valide.

Eroare de eșantionare. Dacă eșantionul nu este reprezentativ pentru populația țintă, rezultatele pot fi distorsionate. Alegerea incorectă a eșantionului poate duce la erori în estimările privind opiniile și preferințele.

Intenții vs. comportament real. Oamenii pot oferi răspunsuri care nu reflectă întotdeauna comportamentul lor real sau pot fi influențați de diverse factori, cum ar fi presiunea socială sau conștiința politica.

Mai multe sondaje, rezultate total diferite

Sondajele cu privire la șansele candidaților de a câștiga Primăria Capitalei la alegerile din vara anului 2024 a scos în evidență diferențe majore. Pe 25 martie 2024 un sondaj Sociopol arăta: Nicușor Dan – 34%, Piedone – 30%, Cătălin Cârstoiu – 26%. În aceeași zi, 25 martie, se anunță sondajul Avangarde: Piedone – 42%, Nicușor – 30%, Cârstoiu – 16%.

Pe 3 aprilie apare sondajul Curs: Piedone – 40%, Nicușor – 29%, Cârstoiu – 20%. Pe data de 9 aprilie, se anunță sondajul AtlasIntel: Nicușor – 37%, Piedone – 30%, Cârstoiu – 17%.

Pe data de 16 aprilie, un nou sondaj Curs oferea următoarele rezultate: Piedone – 38%, Nicușor – 27%, Cârstoiu – 23%.

Așadar, deși sondajele de opinie pot oferi informații valoroase, este important să le analizăm cu atenție și să avem în vedere limitările, posibilele surse de eroare și, mai ales, MANIPULAREA. Cu toate astea, nu trebuie să înțelegem că sondajele sunt inutile. Nicidecum. Acestea ne pot oferi o perspectivă la nivel micro asupra alegerilor.