Elena Ceaușescu a avut doar patru clase și, cu toate acestea, ea a reușit să își impună părerile în fața oamenilor mult mai calificați în anumite domenii. Tovarășa a avut un caracter dificil și alături de soțul ei, Nicolae Ceaușescu, au dictat direcția în care avea să se dezvolte România în anii în care țara s-a aflat sub regimul comunist.
„Savanta de renume mondial” Elena Ceaușescu nu se dădea înapoi nici atunci când erau discutate probleme fiscale. Ba mai mult, aceasta a interzis, la un moment dat, să fie emise noi bancnote, considerând că în felul acesta crește inflația. Pentru cei care nu știu, în perioada comunistă bancnotele erau de o calitate slabă și se deteriorau foarte ușor. Acestea erau realizate la vremea respectivă la fabrica Letea, din Bacău.
Ea considera că emisiunea monetară era generatoare de inflaţie. Dar când emiţi, înlocuieşti; nu aduci niciun fel de cantitate în plus pe piaţă. A trebuit să mă duc cu o valiză la ea, să vadă cât de mucegăite erau bancnotele care circulau. Tot n-a vrut să accepte o nouă emisiune de bani, aşa că am pus în circulaţie, pentru salarii şi pensii, bani care erau destinaţi distrugerii, a declarat Decebal Urdea, fost guvernator BNR, potrivit biblionesticosanzeana.wordpress.com.
Despre Nicolae Ceaușescu s-a scris și s-a vorbit mult, iar cu toate acestea încă mai sunt descoperite lucruri noi despre dictatorul care a scris istorie în România. Se spune că liderul comunist nu avea niciodată la el, când pleca de acasă, portofel, bani sau documente personale. Ba mai mult, cei doi soți nu plăteau nici chirie, nici întreţinere, nici transport.
Nu l-am văzut niciodată pe Ceauşescu cu bani la el. Nu avea niciodată nevoie de bani, nici în ţară şi nici în vizitele externe pe care le făcea. El mânca la Gospodăria de Partid, avea frizer, croitor, tot ce-i trebuia, deci n-avea el nevoie de bani. La restaurant n-a fost niciodată, toată viaţa lui, deci n-a avut de plătit vreo notă, a declarat Marin Neagoe, şeful Direcţiei a-V-a a Securităţii, într-un interviu pentru adevarul.ro.
În anul 1859, Moldova se unește cu Țara Românească după ce la data de 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar pe 24 ianuarie al aceluiaşi an şi al Ţării Româneşti. După 8 ani ia naștere în România sistemul monetar, după ce Petre Mavrogheni a depus proiectul de lege în Parlament. Pe 22 aprilie/4 mai 1867 a fost promulgată „Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1868. Legea din 1867 prevedea emiterea următoarelor monede:
Cu un singur leu în anul 1868 se puteau cumpăra zece pâini. În acele timpuri, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era doar 0,05 lei. Până atunci în statele românești circulau printre alte monede, taleri-leu olandezi, denumiți astfel deoarece aveau gravat pe revers un leu rampant.
Foto: bugetul.ro
