De ce oamenii din triburi nu se rușinează când sunt văzuți goi pușcă?

În zilele noastre, părinții sunt mult mai atenți la tipul de educație pe care îl oferă copiilor lor, despre regulile sociale și de bun-simț, mai ales despre rușine. Deși ar părea că doar oamenii care au acces la informații au aceste obiceiuri, există anumite reguli despre rușine și la cele mai sălbatice triburi, doar că au altă însemnătate.

De ce oamenii din triburi nu se rușinează când sunt văzuți goi pușcă?

Rușinea a primit un nume rău în ultimii ani. O vedem ca pe o armă mânuită de intoleranți împotriva celor care sunt diferiți. Este instrumentul preferat al agresorilor de pretutindeni, salvând sentimentul de auto-valoare al victimelor lor.

Cu toate acestea, în unele triburi din Noua Guinee, micile domnișoare nu se simt rușinate dacă sunt văzute dezbrăcate, însă dacă nu au o bucată de material care să le acopere capul atunci sunt blamate. Bărbații din trib își ascund părțile intime cu frunze și vânează cu arcul. Cei 3000 de oameni din tribul Korowai, cunoscut și sub numele de Kolufo au case în copaci și nu cunosc lumea mobilelor, televiziunii, hainelor sau caselor.

Mai mult decât atât, oamenii din triburile din Africa și America de Sud au un alt motiv pentru a se simți rușinați, nicidecum că umblă goi pușcă. Aceștia roșesc dacă sunt văzuți că mănâncă.

Prin anii ’30, Julius Tessemann susținea că oamenii de culoare din Camerun foloseau termenul „esen” („rușine”) pentru a-și manifesta disprețul pentru albii care păreau prost crescuți pentru că nu le înțelegeau expresiile. Atunci când se refereau la nevoile fiziologice, oamenii din Camerun foloseau sintagme precum „Trebuie caut nişte lemne pentru foc”, „Mă duc să văd puţin ce e pe la capcane”.

În momentul în care un străin se apropie de membrii unui trib, aceștia se lasă pe vine și stau așa până când străinul se apropie, fiind forma lor de salut. Alții se dezbracă, își dau jos încățămintea și nu-și privesc în ochi musafirul.

Foto: authentic-indonesia.com

Foto: Pexles.com