De ce oltenii vorbesc repede? De ce oltencele sunt rele de gură?

15.04.2024
De ce oltenii vorbesc repede? De ce oltencele sunt rele de gură?

Despre femei se spune, în general, că vorbesc mult. Un studiu arată că femeile vorbesc zilnic cu 13.000 de cuvinte mai mult decât bărbații. Oltencele sunt și mai și. Pe lângă faptul că vorbesc mult și repede, acestea sunt și rele de gură. Cercetătorii au aflat și explicația.

De ce oltenii vorbesc repede?

Oltenii sunt considerați a fi iuți la mânie și aprigi. Totodată, oltencele au căpătat „faima“ de a fi „rele de gură“ prin temperamentul lor aprig. Sociologii sunt de părere că imaginea actuală a oltenilor ţine de influenţele istorico-culturale la care au fost supuşi de-a lungul ultimelor sute de ani.

Sute de ani, Oltenia a fost teritoriu otoman și doar două decenii teritoriu habsburgic. Totuși, ținutul se află la granița mai multor influențe culturale.

„Categoric, rolul determinant în tipologia oltenilor de a avea un grad de exprimare repezit ţine de influenţele culturale la care aceştia au fost supuşi de-a lungul ultimelor sute de ani. După cum se ştie, sociologia studiază grupurile de oameni, iar aceste ‘grupuri’ din zona Olteniei au fost supuse o perioadă lungă influenţelor culturale şi nu numai, teritoriul menţionat fiind situat la intersecţia mai multor culturi. Să nu uităm, de exemplu, că, din Oltenia, se trecea direct în Ardeal prin Valea Oltului, iar exemplele pot continua. Prin urmare, eu cred că grupurile de locuitori din zona Olteniei s-au adaptat influenţelor istorice şi culturale venite din afară şi cu care au venit în contact”, explică pentru adevarul.ro sociologul slătinean Mirel Tabacu.

Acesta adaugă potrivit: „Datorită acestor grupuri, totul s-a extins ulterior în zona de sud a ţării şi, de aici, a rezultat şi acest specific al oltenilor de a avea un comportament aparte faţă de restul locuitorilor din restul ţării”.

Sociologul Mirel Tabacu mai spune: „Există studii ştiinţifice ce au concluzionat că locuitorii ţării care s-au aflat într-o zonă mai ‘învolburată’ din punct de vedere istoric ar fi fost nevoiţi să transmită „mesajul”, în sensul de descriere generică a unei situaţii exprimată în cuvinte, mult mai rapid şi în volum cât mai mare. Aceasta ar fi o explicaţie logică a tipologiei aparte a locuitorilor spaţiului Olteniei. Dacă extindem puţin şi trecem la glume, desigur că putem spune că oltenii ar avea o minte mai ageră, sunt mai intempestivi, mai repeziţi etc., dar, d.p.d.v. ştiinţific, aceasta este logica coerentă deoarece, atunci când eşti pus într-o situaţie limită, cauţi soluţii pentru a rezolva problema în care te afli mult mai rapid, cauţi să transmiţi verbal cât mai mult şi cât mai rapid cu putinţă, eşti pus să gândeşti mai rapid etc”.

Cât despre faptul că oltencele sunt rele de gură, același sociolog afirmă: „Faptul că se spune despre oltence că sunt ‘rele de gură’ este puţin exagerat, consider eu, dar un sâmbure de adevăr există în sensul că nu se poate spune cu certitudine că femeile din Oltenia sunt ‘rele de gură’ cât, mai ales, mai posesive decât femeile din restul zonelor ţării, pun mai mult suflet în ceea ce fac, în ce vorbesc, în modul cum vorbesc. Făcând o comparaţie între tipologia femeilor din tot teritoriul României, între comportamentul şi vorbitul lor, trebuie spus, fără doar şi poate, că diferenţele sunt evidente. Iar acest lucru nu este valabil doar în ce priveşte situaţiile despre care tocmai am vorbit, dar diferenţele sunt mari şi în priveşte relaţionarea dintre grupuri”.

Femeile vorbesc de trei ori mai mult decât bărbații

Cercetările afirmă că reprezentantele sexului frumos vorbesc mai mult decât bărbaţi, iar conform unui studiu realizat pronunţă zilnic cu câteva mii de cuvinte mai mult decât reprezentanţii sexului masculin. Oamenii de știință afirmă că proteina care le împiedică pe femei să tacă se numeşte FOX-P2. Bărbaţii au şi ei această proteină în creier, însă doamnele o au cu 30% mai mult, scrie europafm.ro.

Oltenii vorbesc la perfectul simplu tot din grabă

Perfectul simplu este folosit în vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. Se pare că, „de vină” pentru acest obicei sunt originile latine ale poporului român. Conform specialiștilor, sursele acestui perfect simplu ar proveni de pe vremea romanilor, deoarece limba română este latină, iar perfectul simplu ar fi specific doar popoarelor de origine latină.

Zona Olteniei, denumită și Dacia Malvensis, a fost condusă după cele două războaie daco-romane de un guvernator ce purta denumirea de „legatus augusti pro praetore Daciarum trium”. Tot din Dacia Malvensis mai făceau parte Banatul, o parte din zona Ardelului și chiar Dobrogea.

Despre olteni, unii români afirmă că vorbesc greșit din punct de vedere gramatical. Fals. Se pare că în Oltenia se vorbește corect, iar perfectul simplu este și el utilizat în mod corect. Perfectul simplu exprimă o acţiune ce tocmai s-a terminat, în timp ce timpul perfect compus, folosit de majoritatea românilor, exprimă o acţiune care s-a întâmplat într-un trecut mai îndepărtat.

Fac oltenii economie de cuvinte? Se poate. O spune chiar profesorul Cristian Ionescu de la Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina.

„Se ştie că, prin folosirea perfectului simplu, se face şi o economie de cuvinte, deoarece mesajul este transmis imediat”, explică cadrul didactic pentru adevarul.ro.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot