Ce s-ar întâmpla dacă omenirea ar dispărea în cazul unei catastrofe planetare? Există vietăți care să poată supraviețui unui astfel de dezastru ? Deși oamenii au construit civilizații, peste jumătate dintre speciile existente în prezent pe Terra sunt insecte. Altfel spus, insectele sunt forma de viață dominantă de pe planeta Pământ și ele ar putea să reziste unui dezastru.
Deși cei mai mulți dintre noi considerăm insectele dăunătoare, aceste creaturi minuscule își au rolul și locul bine definite în ecosistemul planetar. Ele sunt esențiale atât pentru viața noastră de zi cu zi, cât și pentru supraviețuirea rasei umane.
Printre aceste viețuitoare se numără gândacii, care sunt incredibil de rezistenți. Iată câteva motive pentru care gândacii ne-ar rezista nouă, oamenilor, în cazul unui dezastru global, potrivit TheWeek.com, citat de Descoperă.ro:
La mijlocul anilor ’80 a fost pusă la punct o nouă metodă de exterminare a gândacilor. Substanțele zaharoase, folosite pe post de momeală, au fost amestecate cu otrăvuri cu acțiune lentă, soluția astfel obținută având scopul să răspândească toxina în cât mai mult cuiburi pe care să le distrugă.
Timp de mai bine de zece ani, metoda a funcționat, numai că în 1993 s-a constatat că nu mai are nici un efect asupra gândacilor.
Studiile efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord (SUA) au scos la iveală faptul că, prin evoluția speciei, gândacii de bucătărie și-au modificat biochimia și „au învățat” să le placă zahărul. Iar această uimitoare capacitate de adaptare au transmis-o din generație în generație.
Femela gândac poate produce între 40 și 60 de pui la o singură „naştere”. Mai mult decât atât, ele sunt capabile să se reproducă singure, fără ajutorul masculului (partenogeneză).
Cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts (SUA), în condiții dificile, femelele gândacului de bucătărie american sunt capabile să producă descendenți partenogenetici atunci când nu sunt disponibili masculi.
Haideți să facem un exercițiu de imaginație. Ne închipuim că o bombă nucleară a explodat, iar oamenii au fost rași de pe fața pământului.
Ei bine, realizatorii emisiunii „Myth Busters” au efectuat un test la scară redusă care a relevat faptul că aproximativ 10% dintr-o populaţie de gândaci de bucătărie supusă unui nivel de radiaţii egal cu cel produs de bomba de la Hiroshima era încă în viaţă la 30 zile după expunere.
Una dintre explicații ar fi aceea că gândacii sunt organisme relativ simple, cu mai puține gene, care ar putea dezvolta mutații.
În plus, celulele lor se divid mult mai lent comparativ cu cele ale oamenilor, ceea ce dă mai mult timp organimsului să remedieze leziunile problemele cauzate de radiaţii la nivelul ADN-ului. Nu este de mirare că înregistrările lor fosile datează din urmă cu peste 300 de milioane de ani.
Te-ai întrebat vreodată de ce pesticidele nu sunt atât de eficiente împotriva infestărilor masive cu gândaci? Un studiu realizat în 2009 în Australia a arătat că gândacii își pot ține respirația timp de cinci până la șapte minute.
Insectele au capacitatea de a-şi închide supapele prin care preiau oxigenul din aer (spiracule) și, astfel, își pot ține respirația minute în șir.
Oamenii de știință sunt de părere că acest mecanism îi mai ajută să-și regleze și pierderile de apă, mai ales în perioadele prelungite de secetă. Totodată, evită inhalarea subtanțelor toxice
Capacitatea de a trăi fără cap chiar și pentu câtva zile este posibilă datorită fiziologiei lor, care este foarte diferită de cea a omului.
Potrivit lui Joseph Kunkel, biochimist la Universitatea din Massachusetts, gândacii nu au asemenea omului o reţea mare de vase sanguine ori capilare subţiri prin care sângele să poată circula doar în condițiile unei presiuni ridicate.
Aceste insecte au un sistem circulator deschis, în care presiunea este mult mai mică. Când este decapitat, un gândac va continua să respire prin spiraculele sale, în timp ce leziunea de la nivelul „gâtului” se va cicatriza, iar sângele se va coagula, astfel încât să nu existe o pierdere masivă de sânge.
Prin decapitare, gândacul ar pierde o cantitate uriașă de informații senzoriale furnizate de antene și de creier și nu ar putea mânca nimic. Practic, un gândac fără cap va supraviețui zile întregi, dar cu condiția să fi mâncat înainte cu puțin timp să fie decapitat și, evident, să nu fie mâncat de un prădător.
Foto: Unsplash.com
