România este un stat în care încrederea populației în instituția bisericii este la cotele cele mai înalte. Atât în mediul rural, cât și în urban, oamenii obișnuiesc să meargă la biserică în mod regulat și să se roage la Divinitate sau să vorbească cu preoții, considerați psihologi ai sufletului. O diferență vizibilă a preoților din România comparativ cu cei din țările vestice este existența bărbii. De ce preoții din România poartă barbă?
De fiecare dată când întâlnim un preot putem observa două mari caracteristici care sunt valabile pentru toți. Prima este legată de ținută. Cei mai mulți dintre aceștia poartă straie negre, iar unii dintre ei poartă haine cu specific. Epitrahilul este veșmântul bogat coloristic pe care preoții de rit ortodox îl poartă în timpul liturghiei.
Cea de-a doua caracteristică comună este existența bărbii. Mulți dintre duhovnicii din România poartă barbă, fie că este mai scurtă sau mai lungă. Însă de ce aceștia nu se bărbieresc? Motivul bărbilor este unul istoric, fiind descris inclusiv în Vechiul Testament. Conform scripturilor, bărbieritul capului și a bărbilor sunt specifice preoților păgâni, astfel că Legea lui Moise le spune preoților drepți să se ferească de astfel de practici.
Pe lângă aceasta, bărbații care își împleteau și tundeau bărbile doreau să pară mai blânzi, fiind asemănați cu femeile. Pentru a se ține departe de aceste asocieri dintre bărbați și femei, biserica a interzis tăierea bărbilor.
În același timp, din punct de vedere legislativ, preoții au voie să se bărbierească. Cu toate acestea, barba a devenit în timp un atribut indispensabil a înfățișării, neputând fi confundați. Concret, aceștia au voie să rămână fără păr, atât în cap, cât și la barbă, însă cel mai probabil vor alege să nu o facă din semn de respect pentru meseria pe care o practică. În anul 2023 sunt înregistrați oficial aproximativ 15.500 de preoți, în fiecare biserică fiind distribuiți, în medie, cel puțin 3 clerici.
Foto: Depositphotos.com