Romii sunt al doilea grup etnic minoritar din România, după maghiari. Potrivit datelor oficiale din anul 2011, la noi în țară sunt peste 600.000 de țigani, iar 60% dintre aceștia trăiesc în mediul rural. Tradițiile și obiceiurile romilor pot părea ciudate pentru lumea civilizată, însă multe dintre ele sunt respectate de ani buni cu sfințenie și în prezent. În ciuda faptului că unele obiceiuri pot încălca legile.
1. Căsătoria se practica la vârste fragede. În a doua jumătate a secolului trecut, la căldărari, atât fetele cât și băieții se căsătoreau în jurul vârstei de 10 – 12 ani. În mod surprinzător, această tradiție mai este respectată în unele cazuri și în prezent. Practic, părinții se înțelegeau între ei, iar copiii erau nevoiți să respecte această decizie.
Drept urmare, urma logodna și nunta efectivă, iar în perioada nomadismului aceasta avea loc pe islazul unei comune. Toată lumea era atrasă de acest eveniment, care ținea câteva zile, muzica țiganilor fiind apreciată de la mic la mare. Fetele rrome își împleteau părul în trei cozi, iar femeile în două cozi și trebuiau să poarte basma.
Campaniile de conștientizare că mariajele la vârste fragede nu fac bine copiilor au făcut ca vârsta de căsătorie să crească puțin în rândul romilor, în ultimii ani, dar protagoniștii încă nu sunt majori.
Pasul se face atât de devreme şi pentru ca mamele să fie liniştite că fetele lor se vor căsători virgine. Până la căsătorie, fetele erau atent supravegheate de către mame. „Au fost şi cazuri în care au spus: Las fata până la 16-17 ani şi nu au mai putut să o mai mărite”, a declarat Regele Dorin Cioabă pentru adevarul.ro.
Ce se întâmplă dacă o fată nu mai este virgină? Ei bine, decizia se ia la stabor, tribunalul ţigănesc, şi procedura nu e deloc simplă. Cel mai probabil, tânăra este blamată de întreaga comunitate şi îşi face familia de ruşine. În multe cazuri, familia fetei este exclusă din sânul comunităţii. Sunt și familii care „mai cad la pace” dacă mireasa nu a fost fecioară și mai solicită bani în plus să „plătească rușinea fetei”.
2. Romi au un ritual pentru a invoca ploaia. Tot căldărarii sunt cei care au un ritual pentru invocarea ploii, atunci când vremurile sunt secetoase. Obiceiul spune că fetele necăsătorite își pun frunze de păpărugă în jurul brâului și cântă: „Păpărudă rudă / Vino de ne udă / Cu găleata plină“.
3. Sărbătoarea bairamului. Aceasta este considerată cea mai importantă petrecere a spoitorilor. Bairamul are loc la o săptămână după Paște și se sacrifică mieii pentru a cinsti sănătatea. După aceea are loc o masă mare la care toată lumea este invitată, inclusiv străinii. Bineînțeles că întreg ritualul se face după posibilitățile fiecăruia.
4. Lăutarii cântă de foc și jale la capul mortului. Există obiceiul la rromi ca la moartea unei rude să fie aduși lăutari. Această tradiție se practică și la români. Cert este că muzica de jale amplifică durerea celor apropiați, iar în prezent de multe ori se sare peste acest obicei.
Un lucru inedit este faptul că groapa mortului la rromi este săpată întotdeauna de români, și nu de țigani. De asemenea, și mâncarea pentru pomană este preparată de femei românce. Bineînțeles că toți sunt plătiți pentru munca prestată.
Deși romii sunt o minoritate istorică în România, distanța socială dintre ei și români continuă să se mențină, stereotipurile și prejudecățile rămânând principalii vectori care îi descriu în mentalul populației majoritare. Pornind de la aceste considerente, ne propunem revitalizarea moștenirii lor culturale, au spus reprezentanții Muzeului Dimitrie Gusti, potrivit adevarul.ro.
Foto: Wikipedia.org
