Cum ar arăta limba română fără expresii și proverbe? În mod sigur, conversațiile ar fi plictisitoare, cu un limbaj de lemn și fără nicio strălucire. Spre norocul nostru, limba vorbită pe aceste meleaguri este plină de expresii, împrumutate din alte civilizații, dar și proverbe originale, unele transmise din generație în generație încă de pe vremea dacilor.
Originea expresiei „zgârie-brânză” nu poate fi stabilită exact în timp, însă este clar că se referă la un om zgârcit. Sintagma a fost transmisă, de-a lungul timpului, din generație în generație, însă interesant este cum au fost alăturate aceste două cuvinte, „a zgâria” și „brânză”.
Potrivit legendei, se spune că cineva a fost să cumpere, la un moment dat, o bucată de brânză și a cerut să guste, însă i s-a oferit doar câteva firimituri. Practic brânza a fost zgâriată, dovedind că persoana în cauză era foarte zgârcită. Drept urmare, așa ar fi apărut și expresia „zgârie-brânză”. Trebuie precizat că nu știm cât de adevărată este această întâmplare, însă pare a fi destul plauzibilă.
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, expresia „zgârie-brânză” este un epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos. Așadar ca și sinonime pentru această sintagmă pot fi folosite cuvintele, zgârcit, avar etc. Ca și antonime se poate spune că o persoană este bogată, darnică, etc.
În ultimii ani, atât la Evaluarea Națională cât și la Bacalaureat au fost subiecte în care s-au cerut sinonime ori antonime pentru diferite expresii și proverbe.
Foto: Pexels.com