De ce se urează „Casă de piatră” la nuntă? Din ce obicei ciudat provin aceste cuvinte?

În multe culturi, căsătoria este văzută ca un moment sacru și semnificativ în viața unei persoane. Nunta este considerată unul dintre cele mai importante eveniment din viața românilor. Fie că aleg să organizeze un eveniment tradițional sau, dimpotrivă, o nuntă modernă, cei doi miri sunt în centrul atenției pe durata unei întregi zile. În acea zi, tinerii însurăței primesc sute de urări, cea mai comună fiind obișnuita „Casă de piatră”. De unde vine această urare?

Căsătoria este menită să marcheze un nou început în viața celor doi, iar urările reflectă speranțele și așteptările pozitive pentru viitorul acestora. Urarea plină de simboluri „Casă de piatră” se folosește pentru a exprima dorința căsătoriților de a avea o căsnicie solidă, stabilă și, evident, durabilă, asemenea unei case construite în totalitate din piatră.

O casă de piatră este considerată rezistentă în fața intemperiilor și timpului, iar căsătoria ar trebui să fie la fel de solidă și să reziste în fața provocărilor vieții.

De unde vine expresia?

Ei bine, în trecut, exista o tradiție populară potrivit căreia mirii chiar aruncau bucăți de piatră pe acoperișul casei lor nou construite, simbolizând astfel dorința de a-și întemeia căminul pe o bază solidă și stabilă. Această tradiție nu se mai păstrează astăzi, dar expresia a dăinuit peste veacuri.

De altfel, expresia nu se referă numai la sensul principal al pietrei, ci și la cel metaforic: piatra înseamnă duritate, trăinicie, putere, ocrotire.

Pietrele, dătătoare de copii

În multe dintre popoare în timpurile vechi, exista convingerea că anumite pietre erau dătătoare de ploaie (deci de belșug). În ziua nunții, mirii invocau pietrele aducătoare de ploaie pentru a avea parte de copii, pentru a le ocroti căminul, iar femeile le lipeau de trup ca să le aducă dragostea şi fecunditatea.

Piatra, semn de înțelepciune în Biblie

În tradiția biblică, piatra simbolizează fără doar și poate înțelepciunea. Iisus Hristos este cel care l-a numit pe unul dintre apostolii săi “Petru” (adică „piatră”/ „stâncă”/ „rocă”), în sensul puterii credinţei: “Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui. Și îți voi da cheile împărăției cerurilor și orice vei lega pe Pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe Pământ va fi dezlegat și în ceruri.” (Evanghelia după Matei).

Foto: casianpodarelu.ro