De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?

23.04.2025
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?

Pe data de 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Aceasta era una dintre cele mai importante reușite pe plan extern ale României după căderea comunismului din 1989. În mod ciudat, una dintre țările care s-au opus intrării României în NATO a fost Ucraina.

În anul 2002, Ucraina a încercat să saboteze aderarea României la NATO prin demersuri secrete pe lîngă conducerea alianței, dezvăluie premierul de atunci, Adrian Năstase.

„Ucrainenii, în momentul în care noi ne pregăteam, înainte de reuniunea de la Praga (summitul NATO din noiembrie 2002 la care România a fost invitată să înceapă convorbirile de aderare n.n.) să fim acceptați în NATO, au transmis secretarului general, lordul George Robertson, un protest puternic, spunînd că România nu poate fi acceptată în NATO pentru că are conflicte deschise cu vecinii. Știu că nu se cunoaște lucrul ăsta”, a spus fostul premier potrivit cotidianul.ro.

Astăzi, unul dintre motivele pentru care, susține Rusia, că a atacat Ucraina ar fi acela că vecinii noștri de la nord vor și ei în NATO.

Întrucât situația de pe front s-a schimbat, Ucraina vrea să fie admisă de urgenţă în NATO – cu teritoriile care nu sunt aflate sub ocupaţie rusească.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus ca numai partea Ucrainei care nu se află sub ocupaţie să fie admisă în NATO. Iar teritoriile din est ocupate de armata rusă şi Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia (aproximativ 27 la sută din Ucraina), să nu intre momentan sub umbrela de protecţie a NATO. Astfel Zelenski vrea să împiedice o nouă înaintare spre vest a trupelor ruse şi să facă posibile negocieri cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, vizând o încetare a focului.

Cine a militat pentru ca România să intre în NATO?

În anul 1997, sub conducerea lui Emil Constantinescu, România bătea hotărât la porțile NATO. Cel care s-a opus la vremea respectivă a fost chiar Bill Clinton, președintele Statelor Unite ale Americii.

„Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestui deziderat. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcţie. Uşa NATO este şi va rămâne deschisă, iar noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidaţi. Dacă păstraţi direcţia şi vă manifestaţi iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstraţi direcţia! Păstraţi direcţia! Viitorul este al vostru!”, îi încuraja Clinton pe români chiar de la București.

După refuzul din 1997, România a continuat să bată, umilă, la porțile NATO. În 1999, în timpul intervenției NATO în Iugoslavia, România a decis să dea drept de survol avioanelor alianței și totodată să interzică accesul avioanelor rusești.

Pe data de 29 martie 2004, România adera în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
Fabuloasa poveste a gorilei Binti Jua, eroul blând care a protejat un copil în 1996 și a emoționat o lume întreagă
Fabuloasa poveste a gorilei Binti Jua, eroul blând care a protejat un copil în 1996 și a emoționat o lume întreagă
Într-o zi de august 1996, la grădina zoologică Brookfield din Chicago, s-a petrecut ceva ce avea să rămână întipărit în inimile tuturor celor care au fost martori sau care au aflat ulterior... citește tot
Fabuloasa poveste a inginerului care l-a taxat pe Henry Ford cu 10.000 de dolari: 1 dolar pentru o piesă și 9.999 pentru că a știut care piesă
Fabuloasa poveste a inginerului care l-a taxat pe Henry Ford cu 10.000 de dolari: 1 dolar pentru o piesă și 9.999 pentru că a știut care ...
În plină glorie industrială, când fabricile Ford erau adevărate uzine ale progresului, una dintre liniile de producție s-a oprit brusc. Niciun inginer intern nu reușea să-și dea seama de... citește tot
Semne de viață în spațiu. „Este cea mai puternică dovadă de viață extraterestră”
Semne de viață în spațiu. „Este cea mai puternică dovadă de viață extraterestră”
Astronomii au găsit semne de activitate biologică pe o planetă la 124 de ani lumină de Pământ, în ceea ce ei numesc cea mai puternică dovadă de viață extraterestră. Oamenii de știință... citește tot