De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?

de: Claudiu Petrișor
23 04. 2025
nato
Ucraina si NATO

Pe data de 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Aceasta era una dintre cele mai importante reușite pe plan extern ale României după căderea comunismului din 1989. În mod ciudat, una dintre țările care s-au opus intrării României în NATO a fost Ucraina.

În anul 2002, Ucraina a încercat să saboteze aderarea României la NATO prin demersuri secrete pe lîngă conducerea alianței, dezvăluie premierul de atunci, Adrian Năstase.

„Ucrainenii, în momentul în care noi ne pregăteam, înainte de reuniunea de la Praga (summitul NATO din noiembrie 2002 la care România a fost invitată să înceapă convorbirile de aderare n.n.) să fim acceptați în NATO, au transmis secretarului general, lordul George Robertson, un protest puternic, spunînd că România nu poate fi acceptată în NATO pentru că are conflicte deschise cu vecinii. Știu că nu se cunoaște lucrul ăsta”, a spus fostul premier potrivit cotidianul.ro.

Astăzi, unul dintre motivele pentru care, susține Rusia, că a atacat Ucraina ar fi acela că vecinii noștri de la nord vor și ei în NATO.

Întrucât situația de pe front s-a schimbat, Ucraina vrea să fie admisă de urgenţă în NATO – cu teritoriile care nu sunt aflate sub ocupaţie rusească.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus ca numai partea Ucrainei care nu se află sub ocupaţie să fie admisă în NATO. Iar teritoriile din est ocupate de armata rusă şi Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia (aproximativ 27 la sută din Ucraina), să nu intre momentan sub umbrela de protecţie a NATO. Astfel Zelenski vrea să împiedice o nouă înaintare spre vest a trupelor ruse şi să facă posibile negocieri cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, vizând o încetare a focului.

Cine a militat pentru ca România să intre în NATO?

În anul 1997, sub conducerea lui Emil Constantinescu, România bătea hotărât la porțile NATO. Cel care s-a opus la vremea respectivă a fost chiar Bill Clinton, președintele Statelor Unite ale Americii.

„Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestui deziderat. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcţie. Uşa NATO este şi va rămâne deschisă, iar noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidaţi. Dacă păstraţi direcţia şi vă manifestaţi iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstraţi direcţia! Păstraţi direcţia! Viitorul este al vostru!”, îi încuraja Clinton pe români chiar de la București.

După refuzul din 1997, România a continuat să bată, umilă, la porțile NATO. În 1999, în timpul intervenției NATO în Iugoslavia, România a decis să dea drept de survol avioanelor alianței și totodată să interzică accesul avioanelor rusești.

Pe data de 29 martie 2004, România adera în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.