Când vine vorba despre construcții, a existat o perioadă în care România era printre fruntașele Europei. În anul 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa. Este vorba despre podul de la Cernavodă. Anii au trecut și vecinii noștri unguri ne-au arătat cum se fac lucrurile. Astăzi, în Budapesta, sunt șapte poduri peste Dunăre. Șapte. Pe o distanță de câțiva kilometri. Cum au reușit ei și noi nu?
Primul pod peste Dunăre construit pe actualul teritoriu al României a fost realizat acum aproape 2.000 de ani în zona Drobeta Turnu-Severin. Era construit din piatră și lemn și făcea legătură între Dacia cu actualul teritoriu al Serbiei. A fost construit în perioada împăratului Traian, de către celebrul Apolodor din Damasc. Doar un picior al acelui pod a mai rămas pe malul românesc.
Al doilea pod peste Dunăre a fost construit în anul 328. Lega actualul sat Celei, pe atunci cetatea Sucidava, de satul bulgăresc Ghiden. Nici acela nu mai este astăzi.
Al treilea pod peste Dunăre a fost construit abia în 1954, în zona localităţii Giurgiu. Acesta leagă malul nordic românesc de cel sudic bulgăresc. Este cunoscut și ca „Podul Prieteniei”.
Cel de-al treilea pod a fost inaugurat în 2013 și conectează orașele Calafat (România) și Vidin (Bulgaria). În Bulgaria, podul este mai cunoscut sub numele Podul 2 peste Dunăre.
Ultima reușită, de această dată 100% românească, a fost inaugurată în 2023 la Brăila. Este vorba despre un pod rutier suspendat care traversează fluviul între municipiul Brăila (județul Brăila) și satul Smârdan (județul Tulcea) din România. Acesta are aproape 2.000 de metri lungime și are o mulțime de probleme. Asfaltul e în valuri din cauza căldurii și a camioanelor de mare tonaj și aici periodic se închide circulația.
De cealaltă parte, ungurii sunt campioni la poduri. Numai în capitala Ungariei există șapte poduri celebre peste Dunăre, fără a include și podurile peste insule și podurile care se află parțial în afara Budapestei. Acestea sunt: Podul cu lanțuri, Podul Elisabeta, Podul Arpad, Podul Margareta, Podul Petofi, Podul Rákóczi și Podul Libertății.
Primul dintre acestea a fost Podul cu lanțuri Széchenyi. Inginerul care s-a ocupat de construcție a fost britanicul Adam Clark. De altfel, construcția a fost primul pod permanent peste Dunăre din Ungaria. Podul a fost deschis în anul 1849, an în care în România nu exista nicio astfel de construcție peste Dunăre.
Spre deosebire de România unde fluviul Dunărea nu trece printr-un oraș important, dezvoltarea capitalei Budapesta a fost direct legată de fluviu. În consecință, necesitatea de a construi multiple poduri pentru a lega diferitele părți ale orașului a fost evidentă.
Ungaria a investit constant în infrastructura de transport pentru a facilita comerțul, mobilitatea și dezvoltarea urbană. Budapesta, fiind un centru economic major, a necesitat și beneficiat de investiții semnificative.
Totodată, cu aproape 2 milioane de locuitori, Budapesta este un oraș cu o densitate ridicată a populației și cu o dezvoltare urbană intensă, ceea ce a creat o nevoie mai mare de infrastructură de transport, inclusiv poduri.
De cealaltă parte, Dunărea formează granița naturală între România și Bulgaria pe o lungime mare. Densitatea mai mică a populației și dezvoltarea economică mai redusă în acele zone au dus la o cerere mai mică pentru construirea de poduri. În plus, zeci de ani, românii și bulgarii au pasat de la unul la altul necesitatea unui pod.
Foto: DepositPhotos.com
