De ce ungurii se numesc maghiari?

de: Bogdan Andu
21 12. 2022
ungurii

Ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitori de limbă maghiară. În limba română există doi termeni pentru a identifica o persoană din cultura vecină: ungur și maghiar. Fiecare cuvânt din dicționar are o însemnătate, astfel că a venit timpul să descoperim de ce ungurii sunt denumiți maghiari. 

De ce există două cuvinte diferite?

Conform DEX, cuvântul „ungur” provine din slava veche, iar „maghiar” provine din maghiară. Până în preajma secolului al XIX-lea, denumirea de ungur era atribuită fiecărui cetățean care aparține Regatului Ungariei, indiferent de etnie. La momentul respectiv, cuvântul maghiar încă nu era format.

Imediat după Unirea României din 1918, poporul român și conducătorii au dorit o încercare de ruptură socială a ungurilor din Transilvania de către țara mamă. Cuvântul „maghiar” suna în urechile românilor ca fiind oficial. Venirea ulterioară a regimului comunist a însemnat o tratare egală între popoare. Astfel că, în prima parte a noului regim, ungurii din Transilvania au avut parte de o vizibilitate publică mai bună.

Pentru că relațiile bilaterale au fost adeseori complicate, acest nou cuvânt de „maghiar” a însemnat o corectitudine politică. La nivel înalt, cuvântul „ungur” a fost înlocuit pentru a nu fi considerat un mesaj cu încărcătură negativă.  Popular, se folosește mai des „ungur”, astfel că, cele două cuvinte desemnează același lucru.

De ce ungurii din România doresc autonomie?

Cele mai importante minorități din România sunt Rromii și ungurii. Dacă primii sunt răspândiți pe toată suprafața țării, ceilalți sunt restrânși într-un mic ținut.
De câțiva ani, vocea maghiarilor din Ținutul Secuiesc îndeamnă la o autonomie totală. Adică ruperea de România. În prezent, limba maghiară poate fi folosită liber atât în spațiul instituțiilor, în școli sau pe stradă.

„Sunt multe avantaje ale subsidiarității. Iar unul dintre ele este o transparență mai mare. E mai eficient să controlezi local sau regional.” – spune Jordi Xucla, parlamentar spaniol din Catalonia.

Ruperea regiunii de România ar însemna crearea unui nou stat în interiorul altui stat. Ceea ce ar duce la complicații legislative și juridice. În multe state din Europa, minoritățile s-au făcut auzite, cele mai puternice voci fiind ale Cataloniei din Spania și Ținutului Secuiesc din România.

„În centrul țării nu poți să faci autonomie. S-ar putea face, dacă am sta bine economic. Dar aici și infrastructura e foarte proastă, nu sunt fabrici. Nu o să se ajungă la autonomie deloc, cum scrie în Constituție că e stat unitar.” – spune un localnic din Odorheiu Secuiesc.

Foto. Dw.com & Fanatik.ro