De ce visăm? Ce descoperiri legate de vise au făcut oamenii de știință?
Vise. Știința a făcut progrese fantastice în înțelegerea comportamentului uman în timpul somnului, în mod deosebit în ceea ce privește visele. Cu toate acestea, rămâne încă necunoscut răspunsul la întrebarea ”De ce visăm?”
Există, totuși, o serie de teorii emise de cei care au efectuat studii asupra somnului. Unii cercetători consideră că visarea este o consecință a altor procese biologice ce au loc pe durata somnului, în timp ce alții opinează că aceasta are un scop primordial.
Teorii privind visele
În studiile desfășurate de-a lungul timpului au fost implicați specialiști din diverse domenii, cum ar fi: psihologie, psihiatrie sau neurobiologie. Iată câteva dintre teoriile acestora în ceea ce privește visele:
- acestea reprezintă o formă de procesare a memoriei, care contribuie la consolidarea cunoștințelor dobândite, dar și la stocarea amintirilor din memoria pe termen scurt, transformându-le în amintiri pe termen lung.
- sunt o extindere a conștiinței pe care o avem în stare de trezie, care reflectă experiențele vieții.
- visele reprezintă un mijloc prin care mintea găsește rezolvare unor gânduri, emoții și experiențe dificile, complicate, neliniștitoare, pentru a obține un echilibru psihologic și emoțional.
- faptul că oamenii visează este răspunsul creierului la modificările biochimice și la impulsurile electrice care apar în timpul somnului.
- visul este o formă a conștiinței care unește trecutul, prezentul și viitorul în prelucrarea informațiilor din primele două timpuri (trecut și prezent), pregătindu-le pentru amintirea lor în viitor.
- visarea este un act de protecție a creierului prin care acesta se pregătește pentru a face față amenințărilor, pericolelor și provocărilor.
Nu este cu putință să existe un răspuns simplu sau o singură teorie care să explice rolul viselor în viața umană. Biologic, cognitiv, psihologic – este foarte posibil ca visarea să își aducă aportul în fiecare dintre aceste domenii.
Somnul REM și somnul NREM
Se cunoaște că în timpul somnului, oamenii trec prin 2 etape: etapa REM (rapid eye movement) și NREM (non-rapid eye movement). Un ciclu de somn durează în mod normal 90 minute, timp în care cel care doarme trece în mod repetitiv de la o etapă la alta. Somnul începe cu etapa NREM, care are 4 stadii. În primele 2 stadii, somnul este unul liniștit, în care mușchii se relaxează, iar inima bate într-un ritm mai lent. În stadiile 3 și 4, somnul este adânc, undele cerebrale ajungând la un nivel redus. Urmează apoi o repetare a celor 4 stadii ale somnului NREM, însă în sens invers, de la 4 la 1, finalizându-se cu etapa REM. Apoi ciclul se reia, din nou și din nou, până dimineața la trezire. În timpul somnului REM ochii au o activitate deosebită, mișcându-se cu viteză. Cercetătorii au descoperit că și activitatea cerebrală este una accelerată, precum ar fi în stare de trezie. Mușchii, însă, sunt inactivi, impiedicându-l pe cel care visează să acționeze conform evenimentelor din vis.
De ce gemenii identici nu sunt chiar identici?
De asemenea, oamenii de știință au observat că visarea apare la bebeluși încă dinainte de naștere, deci înainte ca fătul să vadă imagini pe care le-ar putea transpune în vis. Asta înseamnă că de fapt creierul, care se află încă în stare de dezvoltare, foloseşte modele biologice înnăscute ale spaţiului şi timpului pentru a da conţinut viselor.