Cu siguranţă, una dintre cele mai cunoscute staţiuni din România este Mamaia. În mod hilar, numele ne duce vrând-nevrând cu gândul la „mamaie”, denumire dată bunicilor în anumite zone ale ţării. Totuşi, de unde vine, de fapt, numele staţiunii?
Iniţial, la finele anilor 1800, Mama era un sat unde locuiau câteva familii de pescari. În anul 1905, începe construcţia primelor amplasamente turistice de pe litoral. Primele construcţii au fost două pavilioane cu cabine din lemn şi foişoare, plus o simplă punte care înainta în mare. Stațiunea a fost inaugurată un an mai tarziu, pe data de 28 august 1906.
Mamaia a devenit renumită întrucât era una dintre locaţiile preferate ale Reginei Maria. Aici, Familia Regală a construit în anii ’20 Palatul Regal din Mamaia.
Numele localităţii are o poveste interesantă. Se pare că numele ei ar veni de la cel al unei persoane de origine tătară, adica Mamai. Acesta era cel care deținea la sfârşitul secolului al 19-lea o suprafață mare de pământ în zonă.
Cât din Marea Neagră aparține României? Cât deține România din Marea Neagră?
Mai există o variantă care face referire la denumirea staţiunii. Se spune că fiica unui cioban a murit înecată în lacul Siutghiol. În ultimele clipe, aceasta ar fi fost auzită cum îşi striga mama pe care o chema Lia („Mama Lia”, „Mama Lia”), să o salveze.
Stațiunea Mamaia are una dintre cele mai mari plaje de pe „Bătrânul Continent”. Aceasta se întinde pe o distanţă de aproape 10 kilometri, între orasele Constanța şi Năvodari, iar lățimea sa atinge chiar şi 200 de metri în unele locuri.
O sursă bună de pește pentru cei din spaţiul carpato-danubiano-pontic, litoralul românesc a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din cultura Hamangia (5200 de ani î. d. Hr.). Pe litoral au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, însă adevărata colonizare a românilor a început după anul 1878.
Între cele două războaie mondiale, România Mare avea un litoral cu o lungime de 412 km care era situat între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrina (azi în Bulgaria, la nord de Varna). Astăzi, partea terestră a litoralului românesc (țărmul) se întinde pe o lungime de 245 km.
Turismul este azi principala activitate economică a litoralului: în iulie 2008, pe litoralul românesc existau 249 de hoteluri, numărul acestora crescând de la un an la altul după criza economică.
Printre principalele puncte de interes ale zonei se numără Delta Dunării, Limanele Razim-Sinoe, Insula Popina, Peșterile de la Cheile Dobrogei sau cetatea Histria.
Foto: primaria-constanta.ro
