Dorința lui Blaga: „Vreau ca de la mormântul meu să se vadă Râpele Roșii”. Ce au făcut românii? Au construit o sală de sport în fața monumentului

Lucian Blaga a fost unul dintre cei mai apreciați scriitori și filosofi români. Pe cât a fost talentat, pe atât a fost uitat de către români. Iar cel mai elocvent exemplu este faptul că nimeni nu a ținut cont de dorința testamentară a poetului, exprimă în lucrarea „Luntrea lui Caron”.

Blaga a fost un geniu. Născut la Lancrăm, lângă Sebeș. Lucian Blaga a fost al nouălea copil al unei familii de preoți, fiul lui Isidor Blaga și al Anei.

Tânărul Blaga a debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în Românul, cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). De-a lungul vieții, acesta a fost filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. Blaga s-a stins la vârsta de 65 de ani.

Ultima dorință a lui Blaga, ignorată de autorități

Lucian Blaga și-a dorit ca de la mormantul său din cimitirul Lancrămului (satul său natal) să se vadă Râpele Roșii. Lucru de care s-a ținut cont din 1961, anul decesului, și până în Guvernarea Năstase când s-a luat decizia construirii unei săli de sport în apropiere. Sala a devenit funcțională câțiva ani mai târziu.

Oricine ajunge să viziteze mormântul lui Blaga poate vedea o imagine de-a dreptul hidoasă: o sală de sport a fost construită la 10-15 metri de locul unde a fost înhumat unul dintre cei mai mari români.

Dorli Blaga, fiica poetului, indignată

Dorli Blaga, fiica poetului care a murit în 2021, s-a arătat indignată de decizia autorităților române de la vremea respectivă. „A fost o profanare a cimitirului. A cimitirului si, sigur, a memoriei lui Blaga, care si-a ales singur locul si chiar si directia de asezare a mormantului, cu vedere spre Rapele Rosii. In romanul Luntrea lui Caron, el își prefigurează propria înmormantare acolo”, a declarat Dorli Blaga.

Întrebată dacă există un testament al tătălui său unde să specifice acest lucru negru pe alb, intelectuala spunea: „Asa a dorit el să fie inmormantat si acest lucru l-a comunicat întregii familii, iar textul din romanul „Luntrea lui Caron” poate fi considerat un testament”. Dorli Blaga a murit pe 16 noiembrie 2021 la vârsta de 91 de ani.

În ciuda memoriilor si protestelor a peste 250 de oameni de cultura din România si din străinatate, sala a fost inaugurată, Blaga a fost ignorat. Iar felul în care noi, ca nație, am tratat dorința lui Blaga nu spune nimic despre acesta, ci spune totul despre noi.

Poeziile lui Blaga, pe bancnota de 200 de lei

Pe 1 decembrie 2006 a fost pusă în circulație de către Banca Națională a României bancnota de 200 de lei. Pe avers se regăsește portretul poetului Lucian Blaga (1895-1961) dar și o carte deschisă la fila cu poemele Autoportret şi 9 mai 1895. Întrucât acestea sunt destul de mici pot fi cu greu citite de către cei care au ținut măcar o dată în mână o bancnotă de 200 de lei. Pe reversul bancnotei se află statuia Gânditorului de la Hamangia. Shtiu.ro vă prezintă cele două capodopere semnate de Blaga:

Autoportret

Lucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ține loc de cuvînt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna,
și până la cele din urma hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa,
din care curcubeul,
își bea frumusețea și neființa.

9 mai 1895

Sat al meu, ce porți în nume
sunetele lacrimei,
la chemări adânci de mume
în cea noapte te-am ales
ca prag de lume
și poteca patimei.

Spre tine cine m-a-ndrumat
din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.

Foto: matricea.ro