Cel mai mare șarpe care trăiește în Europa este Elaphe sauromates, fiind răspândit în sudul Europei – Bulgaria, Grecia și Turcia, dar și în vestul Asiei, în ţări precum Iran, Kazahstan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Siria, Liban sau Turkmenistan.
Puțină lume știe faptul că această specie există și în România unde a fost denumită popular balaurul dobrogean, fiind cel mai mare șarpe din câți există pe meleagurile noastre.
Exemplare din șarpele balaur au fost descoperite printre stâncile şi mărăcinişurile din Dobrogea, mai exact în judeţele Galaţi, Tulcea, Constanţa, Buzău, dar și în Vrancea.
Specia a fost descrisă ştiinţific pentru prima oară în anul 1814, şi a fost denumit iniţial Elaphe quatuorlineata sauromates. Până în anul 2013, atunci când s-a hotărât ca numele să fie schimbat în Elaphe sauromates.
Specialiștii spun că balaurul dobrogean are o lungime medie cuprinsă între 1,20 și 1,80 metri, dar au fost cazuri rare în care elemplarele măsurau chiar și 3 metri.
Balaurul dobrogean este un șarpe neveninos, predominant terestru. El poate fi întâlnit mai ales în zonele aride de stepă, printre stânci, în zonele nisipoase, precum şi în pădurile de foioase şi pe malurile râurilor.
Această specie se hrăneşte cu mamifere rozătoare și șopârle, iar uneori se urcă în copaci pentru a căuta ouă şi pui de păsări.
Există informații potrivit cărora au fost cazuri când exemplare mai mari din șarpele balaur au atacat căprioare și chiar oameni. Când este atacat, el şuieră sau pufăie.
Șarpele balaur mascul are pielea de culoare alb-gălbuie, cu câteva şiruri longitudinale de pete de culoare brun închise. În schimb, femela are o nuanță mai întunecată.
În România, împerecherea se produce în lunile iunie-iulie, când şerpii ţin un „post nupţial” caracteristic. Femela depune între patru și 16 ouă în sol, care eclozează după câteva luni, în septembrie-octombrie. Interesant este faptul ca femela are grijă de pui, ceea ce reprezintă o raritate în rândul serpilor.
O legendă despre acest șarpe spune că un şarpe mare care intră în pământ şi stă ascuns acolo timp de şapte ani va ieși sub forma unui balaur, de unde și denumirea populară.
Balaurul dobrogeam beneficiază de protecţie prin Legea nr. 13/1993, prin care ţara noastră ratifică Convenţia de la Berna.