E adevărat că în 1913 mai multe OZN-uri au vizitat România? Ce relata presa vremii despre ele?
Pentru cei mai mulți dintre noi, extratereștrii și OZN-urile reprezintă doar subiecte pentru filmele SF realizate la Hollywood.
Alții, însă, sunt convinși că omuleții mici și verzi și farfuriile lor zburătoare există de sute de ani printre noi, însă sunt atât de bine ascunși încât nu putem să-i vedem. Ca să nu mai spunem că sunt oameni care susțin că au și văzut obiecte misterioase, ba chiar și în România, unde astfel de fenomene au un trecut, și încă unul bogat.
Primele OZN-uri în România au apărut acum 500 de ani
O primă atestare a unui fenomen bizar consemnat în Țările Române datează încă din anul 1517, într-o zi de 8 noiembrie, și este menționat în Letopisețul Moldovenesc, citat de Wikipedia: „Sămn mare s-au arătat pe ceriu, c-au strălucit dinspre miadzănoapte ca un chipu de om, de-au stătut multă vreme și iară s-au ascuns în văzduh”.
După aproape opt decenii, la 15 octombrie 1595, în timpul atacului pe care oștile conduse de Mihai Viteazul l-au declanșat asupra orașului Târgoviște, aflat pe atunci sub ocupație otomană, este menționată apariția unei „comete” bizare care a stat țintuită pe cer deasupra taberei muntene timp de „un ceas sau două”, după care a dispărut fără urmă.
Mult mai târziu, la mai bine de trei secole distanță, într-o noapte de vară a anului 1904, un țăran se afla pe câmp cu carul său, în munții Apuseni. La un moment dat, acesta văzu o roată de foc care cobora din cer peste munți, într-o mișcare circulară în jurul propriei axe, apropiindu-se de el.
Puderie de OZN-uri pe cerul României în 1913
După cum scrie aceeași sursă, când ajunse lângă el, „roata de foc se prefăcu în om și om cu om se priviră. Lung fără a-și spune un cuvânt”.
În luna ianuarie a anului 1913, într-o perioadă în care știința aeronauticii se afla într-o fază incipientă în care primele aparate de zbor apăruseră cu doar 10-11 ani în urmă, pe cerul României s-ar fi înregistrat mai multe fenomene bizare.
Presa vremii a semnalat 23 de cazuri de apariții ale unor obiecte zburătoare neidentificate de formă rotundă, foarte rapide, care emiteau o lumină foarte puternică. Ziarele au scris la momentul respectiv că OZN-urile ar fi zburat deasupra unor unități militare situate în apropierea orașelor Focșani, Brăila, Iași și Târgoviște.
Ziarele de atunci au scris chiar că soldații înregimentați în unitățile militare din respectivele localități ar fi deschis focul asupra acelor obiecte zburătoare. Oficialii Ministerului Apărării din acele vremuri au negat că acele aparate de bord ar fi fost OZN-uri, ci avioane-fantomă rusești plecate în recunoaștere.
Interesant este faptul că acele obiecte zburătoare, pe care localnicii le-au catalogat drept „aeroplane”, au mai fost văzute și pe cerul altor țări precum Rusia, Austria, Anglia sau Franţa.
Întrebarea care stătea pe buzele tuturor era de unde veneau aceste avioane-fantomă și care era scopul apariției lor pe cerul României şi al altor ţări europene? Și de ce cu doar un an înainte de declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918)? Oare s-a dorit a fi un avertisment transmis omenirii?
Întâlnire de gradul III la cabana Bâlea Lac
Date referitoare la apariții neobișnuite în România apar din nou în anul 1968. Aflat cu un grup de prieteni în pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca, tehnicianul Emil Barnea a realizat una dintre cele mai clare fotografii cu un OZN pe cerul țării noastre.
Imaginile imortalizate de acesta au fost prezentate la Congresul Internațional de Ozenologie din Acapulco din anul 1977 și au fost preluate de cărți și reviste de specialitate din întreaga lume.
Unul dintre cele mai înspăimântătoare întâmplări a avut loc în septembrie 1978, în apropierea cabanei Bâlea Lac. Aici, 20 de soldați în termen încartiruiți la o cabană situată nu departe de lacul Bâlea, care se aflau în acel loc pentru finalizarea unor lucrări, au observat o lumină roșie puternică, urmată de apariția unei siluete misterioasă, având o înălțime de aproximativ 2-2,5 metri. După vreo 5 minute, atât lumina, cât și entitatea au dispărut fără urmă.