E adevărat că România a fost la un pas să fie invadată de URSS, pe vremea lui Ceaușescu?

01.04.2021
E adevărat că România a fost la un pas să fie invadată de URSS, pe vremea lui Ceaușescu?

De-a lungul istoriei, România a trecut prin clipe grele și au existat chiar și momente când inamicii au vrut să o invadeze. Nu multă lume știe, însă ultima tentativă a avut loc acum aproximativ 53 de ani, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Totul s-a petrecut în noaptea de 20 spre 21 august 1968. Cât de aproape a fost țara noastră să fie invadată de URSS și care a fost motivul?

Ce state făceau parte din „Pactul de la Varșovia”?

În anul 1955, a fost semnat „Pactul de la Varșovia”, numit în mod oficial „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală”. Acesta era un tratat de asistență militară între următoarele state: Republica Populară Albaneză 1955–1968; Republica Socialistă Cehoslovacă 1955–1991; Republica Populară Polonă 1955–1991; Republica Democrată Germană 1956–1990; Republica Populară Română/Republica Socialistă România 1955–1991; Republica Populară Ungară 1955–1991; Republica Populară Bulgară 1955–1991; Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1955–1991.

Pactul a avut drept scop apărarea împotriva alianței NATO (fondată în anul 1949), ale căror țări erau percepute ca un inamic pentru estici. Tratatul prevedea ca țările membre să se apere unii pe alții în caz că sunt atacați și, totodată, relațiile să se bazeze pe principiul neintervenției în afacerile interne și pe respectul suveranițății și independenței naționale. Cu toate acestea, principiile au fost încălcate mai târziu în cazul intervențiilor din Ungaria – (1956) și Cehoslovacia – (1968).

Invazia Cehoslovaciei

România a fost la un pas să fie invadată de URSS

În noaptea de 20–21 august 1968, cinci state membre în Pactul de la Varșovia – Uniunea Sovietică, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară, RDG și R.P. Polonă au ocupat Cehoslovacia. Albania si România au refuzat să participe la această operațiune, considerând că este încălcat tratatul din anul 1955.

Ba mai mult, Nicolae Ceaușescu a criticat invazia Cehoslovaciei, acesta fiind considerat momentul său de vârf în politica externă. Drept urmare țările occidentale, împreună cu Statele Unite ale Americii l-au apreciat pentru discursul său. Astfel, Richard Nixon este primul președinte american care ajunge în România, în 1969, pentru a discuta despre gravele probleme din zonă.

Nicolae Ceaușescu și Richard Nixon

În toamna anului 1968, România se pregătea intens pentru a fi invadată. Potrivit datelor istorice, acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în ziua de 22 noiembrie 1968. Cu toate acestea, Uniunea Sovietică n-a apăsat totuşi pe trăgaci. Nici până în ziua de astăzi, nu se știe motivul pentru care URSS a dat înapoi. Secretul se află, cel mai probabil, în arhivele de la Moscova.

Deși, s-a spus tot timpul că România a refuzat să participe la invadarea Cehoslovaciei, ultimele informații dovedesc altceva.

România a fost exclusă de la toate pregătirile pentru invadarea Cehoslovaciei, a declarat în 2013 profesorul universitar Petre Otu, doctor în Istorie, preşedintele Comisiei Române de Istorie Militară, director adjunct al Institutului de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, pentru romanialibera.ro.

Relația dintre București și Moscova se răcise, încă de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. URSS dorea ca statele din blocul sovietic să se ocupe doar de agricultură, restul să fie descis de la Moscova. După anul 1965, țara noastră începe să aibă tot mai puține legături cu aliații din est. Colaborarea dintre România și Choslovacia se întărește exact cu câteva zile înainte ca aceasta să fie invadată. Acest lucru se întâmplă după ce Nicolae Ceaușescu întreprinde o vizită la Praga, între 15-17 august 1968.

Liderul de la București îi mărturisește lui Alexander Dubcek ceea ce urmează să i se întâmple, însă acesta nu îl crede. La întoarcerea în țară, Nicolae Ceaușescu a afirmat – „Nu înţelege ce i se întâmplă„.

Pericolul invaziei a fost real

În noaptea de 21 spre 22 noiembrie 1968, Bucureştiul primeşte o telegramă de la Ministerul de Externe al Marii Britanii. România e anunţată de iminenţa atacului la care va fi supusă din partea trupelor Pactului de la Varşovia. Era precizată şi ora – 04 dimineaţa. Liderul român a fost informat în detaliu despre concentrările de trupe din apropierea graniţelor noastre. Moscova a mobilizat o imensă armată care înconjurase România. Numai trupele sovietice numărau aproape 20 de divizii, dintre care trei pentru desant aerian. La acestea se adăugau 21 de divizii asigurate de Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Fusese pus la punct şi atacul dinspre Marea Neagră, trei divizii sovietice şi bulgare asigurând desantul amfibiu. Forţele terestre erau sprijinite de 890 de avioane ruseşti şi 1.265 de aeronave ale celorlalte trei ţări care urmau să participe la măcelărirea României, scriu cei de la romanialibera.ro.

Surprinzător Alianţa Nord-Atlantică s-a poziționat de partea României și a avertizat, voalat, URSS să nu creeze o nouă criză mondială. Cu toate acestea, potrivit documentelor oficiale, NATO nu avea să apere România față de invazia URSS decât dacă se trecea linia dintre est și vest.

Pare destul de improbabil ca URSS să aplice direct forţa asupra României în viitorul apropiat. Mult mai probabil, va continua să utilizeze o gamă largă de presiuni, având ca obiectiv minimal temperarea aserţiunilor naţionaliste ale conducerii române, iar ca obiectiv maximal orchestrarea înlocuirii acesteia cu un grup mai maleabil, se arată în documentele NATO.

Așadar, România a fost la un pas să fie invadată de URSS în 1968. Motivul pentru care liderii sovietici au dat înapoi nu se știe nici până în zilele noastre.

Foto: Wikipedia și Playtech

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot