E adevărat că strămoșii românilor au inventat șotronul?

Șotronul este un joc cunoscut la nivel mondial. De cele mai multe ori acestea se joacă cel mai adesea într-o serie de figuri geometrice (patrulatere, semicercuri) numerotate, desenate pe asfalt cu creta. E adevărat că romanii, strămoșii românilor, au inventat șotronul?

Se pare că şotronul are o vechime de câteva mii de ani și a fost inventat de romani, drept o modalitate de antrenare a soldaţilor. Terenurile originale de șotron aveau o lungime de peste 100 de picioare și erau folosite pentru exerciții militare de antrenament.

Ce șanse sunt ca o monedă să cadă pe cant? De unde vine obiceiul aruncării monedei?

Totuși, prima atestare docmentară a șotronului așa cum îl știm astăzi apare între anii 1635 și 1672, într-un manuscris al britanicului Francis Willughby. Acesta denumește șotronul „Scotch Hopper” și îl descrie ca fiind o modalitate de distracție care se joacă fie cu o bucată de țiglă, fie cu o bucată mică de plumb, pe o podea pătrată sau orice zonă divizată în părți simetrice.

Ediția din anul 1707 a almanahului lui Poor Robin include următoarea frază: „Avocații și medicii au puține de făcut în această lună, așa că pot, dacă vor, să se joace la Scotch-hoppers”.

De vreme ce jocul era cunoscut și popular în secolul al șaptesprezecelea, este logic să presupunem că varianta pe care o cunoaștem astăzi ar fi existat cu cel puțin câteva secole înainte de cea mai veche referință literară.

Cum se joacă șotronul?

Sunt mai multe feluri de a practica acest joc. Cele mai multe versiuni presupun parcurgea unui traseu dus-întors sărind într-un picior după ce se aruncă inițial o piesă (piatră, tijă, băț) într-una dintre figurile geometrice. Jucătorul trebuie să arunce piesa în căsuța adecvată și să parcurgă traseul fără să calce liniile sau în afara șotronului; în caz contrar, un alt jucător îi ia locul.

De unde vine expresia „N-am un sfanț”? Ce era sfanțul?

Foto: Pexels.com