Fabuloasa istorie a celui mai scund român din istorie: era călugăr la Mănăstirea Tismana
Între anii 1815 și 1902 la Mănăstirea Tismana a trăit cel despre care se spune că ar fi fost cel mai scund român din toate timpurile: Gherasim Cornescu, cunoscut sub denumirea de „Călugărul cel mic”. Care este povestea vieții sale?
Gherasim Cornescu a fost o figură reprezentativă pentru lumea monahală din perioada interbelică. Acesta trăia la Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj și ieșea în evidență prin statura sa neobișnuită: măsura numai 114 centimetri.
Scriitorul Alexandru Vlahuţă descrie cum era privit călugărul de la Tismana în „România Pitorească”:
„În poarta mănăstirii ne iese înainte ‘piticul Tismanei’, un călugăr mic, spân, cu faţa zbârcită ca un hrib, o mogâldeaţă de om, cu glas de copil, cu ochi şi mişcări de maimuţă. Arătarea aceasta ciudată se potriveşte de minune cu sălbăticia locului în care ne aflăm”. La vremea respectivă, călugărul era o adevărată atracție pentru vizitatori. Ajunsese atât de cunoscut, încât mai marii Mănăstirii Tismana au decis să facă și vederi cu chipul său.
Gherasim Cornescu, locul al 16-lea în lume
Într-un top realizat de antropologii germani, Gherasim Cornescu ocupă locul 16 în lume, primul loc fiind ocupat de piticul Borwilawsky, a cărui înălţime era de 78 cm. Ulterior, topul a fost actualizat și primul loc este ocupat de indianul Ajay Kumar (născut în 1976) care are o înălțime de numai 76 de centimetri.
Mănăstirea Tismana, cea mai veche din Țara Românească
Mănăstirea Tismana, aflată la 36 de kilometri de Târgu-Jiu, este cel mai vechi așezământ monahal încă în funcțiune din Țara Românească.
Construcția acesteia a început acum peste 640 de ani, sub râvna cuviosului Nicodim (1310-1406). Mănăstirea Tismana este așezată un colț din muntele Stârmina și este înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura Peșterii Sfântului Nicodim. Apa care izvorăște de sub zidurile lăcașului de cult se rostogolește în cascadă, cu o cădere de circa 40 m în râul Tismana.
Interiorul mănăstirii arată foarte frumos, iar peretele altarului este o bijuterie sculptată în stejar, în anul 1766, şi suflată în aur. Icoanele s-au păstrat tocmai din 1844 și au o valoare greu de estimat.
Potrivit datelor statistice, în fiecare an peste 20.000 de credincioși vin la Mănăstirea Tismana pentru a se încărca de speranță și energie divină.