Despre viața părintelui Arsenie Boca s-au scris mii de pagini, fie în cărți, fie în articole de ziare, fie, mai nou, pe Internet. Sunt puține aspecte care ar mai putea surprinde pe cineva. Și totuși, recent, pe o pagină de Facebook care-i poartă numele părintelui, a fost publicată o fotografie mai puțin cunoscută a duhovnicului.
Arsenie Boca a fost, cu siguranță, unul dintre cei mai respectați și iubiți români din toate timpurile. În urma lui Arsenie Boca a rămas o chilie construită în munte.
În anul 1943, pe când avea vârsta de 33 de ani, Părintele Arsenie Boca a început să construiască o chilie, la izvorul Văii Sâmbăta. Erau timpuri grele, țara era în plin război. Chilia a fost săpată într-un făgaș de munte. Totuși, lucrarea nu a fost dusă la bun sfârșit, întrucât Arsenie Boca a constatat că în scobitura din stâncă se infiltra apa în anotimpul ploios. Aceasta nu a fost însă singurul motiv pentru care părintele ar fi renunțat la planul său.
„Părintele Arsenie Boca arenunţat pentru că a constatat că se infiltrează apă. Acesta a renunţat la această lucrare şi din teama de a nu se face o legătură greşită între partizanii care se ascundeau prin aceşti munți şi el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el şi nici pentru altcineva, pentru că e în apropiere o cabană turistică”, avea să povestească ulterior Arhimandritul Teofil Părăian, un cunoscut duhovnic ortodox român.
Fotografia cu pricina a fost făcută chiar în anul în care a început lucrările la chilie. În cadru poate fi văzut un Arsenie Boca tânăr, în putere, cu o pălărie pe cap și îmbrăcat cu straie preoțești. „Fotografie a Părintelui Arsenie Boca la chilia sa din Munții Făgărașului, făcută în 1943 de Ioan (Giani) Bica, născut în America în 1922, fiul lui Vasile Bica din satul Ludișor (Făgăraș). La 25 iunie 1943, Părintele Arsenie a ales 8 oameni de încredere și a urcat sus în munți pentru a începe săparea în stâncă a unei chilii pustnicești. Uneori stăteau și câteva zile, noaptea cazându-se la cabana din apropiere”, stă scris sub imaginea cu pricina.
„În mintea strâmbă și lucrul drept se strâmbă” (Arsenie Boca)
Se pare că și agenții regimului Antonescu îi luaseră urmele duhovnicului. „4.VII.943… La ora 16 părintele Arsenie cu 8 lucrători s-a dus la munte să continue lucrul chiliei sale în apropiere de cabana Sâmbăta… 6.VII.943 S-a înapoiat părintele Arsenie de la chilie – în care timp a fost supravegheat…”; „26.VII.943 pleacă Arsenie la munte pentru tot cursul săptămânii… Urmărit în ziua de 26.VII a.c.[1943] și în ziua următoare nu s-a deplasat de la chilie și nici nu a luat contact cu alte persoane afară de cei 6 lucrători”, nota Agentul Informator nr. 002 în 6.VII.1943 [ACNSAS, dosar 2637, vol.2, f. 253v]
„Peștera” săpată de Arsenie Boca, împreună cu sătenii, are o înălțime variabilă, între 1,65 și 1,75 m și o lățime de 80 de centimetri. Astăzi, chilia situată la o altitudine de 1.600 de metri este loc de pelerinaj pentru credincioși. În apropierea Chiliei sunt icoane și există și o pietră de marmură care amintește de părintele Arsenie Boca.
Traseul până la Chilie este accesibil și se parcurge în aproximativ 2 ore de la Mănăstirea Sâmbăta. Drumul e comun cu cel spre Cabana ”Valea Sâmbetei” și la un moment dat, turiștii sau pelerinii trebuie să o ia spre versantul vestic.
Foto: roncea.ro
