Imagini unice de la accidentul în care a murit Aurel Vlaicu

de: Sorin Florea
15 09. 2022
Aurel Vlaicu c

Pe data de 13 septembrie s-au împlinit 109 ani de la moartea lui Aurel Vlaicu. Acesta a fost unul dintre pionierii aviației românești, precum și a aviației mondiale. Meritele sale în acest domeniu sunt incontestabile și ar fi putut fi mult mai mari dacă viața sa nu s-ar fi încheiat brusc la doar 30 de ani într-un accident aviatic.

Viața lui Aurel Vlaicu

Aurel Vlaicu s-a născut pe data de 19 noiembrie 1882 în satul Binținți, județul Hunedoara. Acesta a urmat studiile Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Potrivit Wikipedia.org, Vlaicu și-a început studiile inginerești la Universitatea Tehnică din Budapesta, studii pe care le-a continuat la Technische Hochschule din München, obținând diploma de inginer în 1907. După aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim.

Pasiunea pentru avioane îi grăbește moartea

Pasiunea pentru avioane îl face să se întoarcă în satul natal, în 1908, și să construiască un planor cu care efectuează mai multe zboruri. Un an mai târziu acesta s-a mutat în București și a realizat primul avion, intitulat „Vlaicu I”. Lucrurile au evoluat în bine pentru acesta, iar în 1911 a construit un al doilea avion, denumit „Vlaicu II”, cu care a câștigat mai multe premii internaționale.

Aurel Vlaicu visa să fie prima persoană care traversează Munții Carpați în zbor. Pe data de 13 septembrie 1913 acesta a decis să își îndeplinească dorința. Din păcate, evenimentul s-a terminat tragic cu prăbușirea avionului și moartea lui Vlaicu.

În acea zi fatidică, Aurel a decolat de pe aerodromul Cotroceni la bordul avionului său, „Vlaicu II”, și se îndrepta spre Brașov. La sol prietenii săi, Nedelcu şi Miron, urmăreau aeronava din mașină. Înainte de plecare Vlaicu i-a spus lui G. Magnani ce trebuie să facă.

Prepară-ți automobilul, anunță pe Silișteanu să vină să luați benzină, căci la 2 d.a. plecați înainte s-alegeți locul de aterizat, la vreo 14 km, dincolo de Ploiești, unde am să încarc rezervorul cu benzină. Eu am să plec la 3 d.a., ca să vă las vouă timpul să puteți ajunge să alegeți locul. După ce mi-or da plecarea, Nedelcu cu Miron mă vor urmări cu automobilul meu, până unde voi ateriza să iau benzină. Din acest punct eu voi trece Carpații și voi ateriza la Brașov, iar voi veți veni împreună, i-ar fi spus lui Magnani Aurel Vlaicu, potrivit dosaresecrete.ro.

După ce a alimentat în apropiere de Ploiești, Aurel Vlaicu a pornit spre Brașov. În apropiere de Bănești, acesta a pierdut controlul avionului după o rafală puternică de vânt și când mai avea 50 de metri până la sol aeronava a intrat în picaj, lovind pământul. Aurel Vlaicu nu a avut nicio șansă de supraviețuire. Imagini de la accident au fost publicate pe contul de Facebook al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”.

Pe ultimul drum spre Cimitirul Bellu din București prietenii și apropiații l-au însoțit pe Aurel Vlaicu. Tristețea era maximă printre cei care l-au cunoscut și nu numai, iar I.P.S. Pimen, mitropolitul Moldovei, a surprins cel mai bine evenimentul într-o scrisoare către prințul Valentin Bibescu, președintele de la acea vreme a Ligii Naționale Aeriene.

Reîntorcându-mă de la mănăstirile Moldovei, în drumul spre Iași am aflat de marea pierdere ce a suferit neamul nostru, prin moartea aviatorului Aurel Vlaicu. Nu cunosc adresa nefericitului părinte și vă telegrafiez d-voatră, arătându-vă grozava zguduire ce simt în întrega mea ființă de această pierdere. Dar Vlaicu nu e numai al părintelui, ci al neamului nostru, care azi plânge pe cel ce-i făcea fală și mândrie lui. Abea acum se vede, în toată manifestația ei grandioasă, durerea și jalea imensă, pe care a provocat-o în toată România tragedia lui Aurel Vlaicu… Nu se poate descrie afluența enormă a publicului, mai ales din popor, la biserica aceasta. Râul de oameni curge neîncetat și trebuie să se ia măsuri pentru a zăgăzui și reglementa cursul acestor talazuri de oameni ce se înoiesc mereu, a povestit I.P.S. Pimen, mitropolitul Moldovei, potrivit paginii de Facebook „Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I”.

Foto: Facebook.com/muzeul.militar.national