În afara avionului cu reacție, ce alte invenții a mai realizat Henri Coandă? Ai auzit de sania cu reacție?

Henri Coandă a fost unul dintre pionierii aviației mondiale, fiind cel care a realizat primul avion cu reacție. Pasionat de fizică de mic copil acesta a devenit un specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, descoperind și efectul care îi poartă numele, adică devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe.

Invențiile lui Henri Coandă

Henri Marie Coandă (7 iunie 1888 – 25 noiembrie 1972), pe numele său complet, s-a născut la București. Tatăl său a fost generalul Constantin Coandă, care pentru o scurtă perioadă în anul 1918 a fost premierul României. Ca atare, tânărul Henri Coandă a avut parte de o educație aleasă, dovedindu-și calitățiile în fizică încă de pe băncile școlii.

Henri Coandă a fost membru al Academiei Române, meritele sale în domeniul aeronauticii fiind incontestabile, însă acesta a excelat și prin alte invenții mai puțin cunoscute de oameni. Potrivit Muzeului Național al Aviației Române, Coandă a obținut brevete pentru 250 de invenții. El este cel care a construit primul avion cu reacție din lume și a descoperit efectul care îi poartă numele.

La prezentarea avionului „Coandă-1910”, pe când avea doar 24 de ani, celebrul Gustave Eiffel a afirmat: ,,Coandă s-a născut cu 30, dacă nu cu 50 de ani prea devreme”. Aeronava a fost un model neconvențional pentru acea vreme, fiindcă îi lipsea elicea care a fost înlocuită cu o turbină.

,,Efectul Coandă” are aplicaţii în domeniul hidrodinamicii şi al aerodinamicii, fiind descris cel mai bine chiar de către inventator: ,,tendinţa unui jet de fluid care iese dintr-un orificiu este să urmeze o suprafaţă plană sau curbată adiacentă şi să antreneze lichidul din vecinătate astfel încât să se dezvolte o regiune cu o presiune mai mică”.

Nu multă lume știe însă Henri Coandă a obținut brevete de invenție și în domeniul construcțiilor și al armelor de foc. Spiritul de inovator al lui Coandă nu s-a oprit la un singur domeniu, astfel că în 1911 a construit sania cu motor cu reacție, denumind-o „Ghiocelul”.

Savantul român a mai proiectat împreună cu arhitectul francez J. Dupre un imobil de locuințe civile. Acesta era conceput sub forma de case multicelulare metalice și modulare ridicat în forma unei piramide cruciforme. Imobilul, care avea 700 de apartamente, ar fi trebuit să fie construit în Paris.

Henri Coandă a revoluționat domeniul aeronauticii și pentru acest lucru autoritățile române au schimbat numele Aeroportului Internațional Otopeni  în „Aeroportul Internațional Henri Coandă București”.

Foto: muzeulvirtual.ro & stiintasitehnica.ro