In vino veritas. De unde vine expresia in vino veritas?

De-a lungul secolelor, anumite expresii latine au devenit extrem de utilizate atât în vorbirea curentă, cât și în literatură. In vino veritas a fost folosit de mii de ani ca un fel de mea culpa și este o manieră elegantă de a-i spune cuiva că a băut prea mult.

In vino veritas, originea expresiei

În primul rând, să pornim de la definiția vocabularului: In vino veritas este un proverb latin, traducerea unei celebre vorbe a filozofului grec Zenobio, care înseamnă literal: „în vin este adevărul”. Adică referire clară la momentul în care ai tendința de a fi mai deschis și sincer.

Deși originea este greacă, a fost apoi preluată de mai multe ori de latinii iubitori de vin. Primul care a preluat în versiunea latină proverbul a fost Pliniu cel Bătrân, cu proverbul complet: „in vino veritas, in Aqua sanitas”, adică „în vin este adevăr, în apă este sănătate”.

Într-o bună sinteză, am putea spune că acest proverb arată puterea vinului de a dezvălui ceea ce gândesc oamenii cu adevărat; ideile, gândurile și opiniile sunt deja prezente în persoană, dar când bea vin, omul spune ceea ce gândește, susținând cu tărie ceea ce crede.

În general, se crede că în Grecia antică, persoanele care erau suspecte de unele infracțiuni erau îmbătate de autorități pentru a deveni mai „vorbărețe”, deoarece considerau că cei care nu consumau alcool nu spuneau adevărul. Cealaltă parte a proverbului, „in Aqua sanitas”, indică faptul că deciziile cele mai bune se iau atunci când omul este lucid.

Potrivit istoricului grec Herodot, dacă perșii luau o decizie sub influența licorii lui Bachus, a doua zi, cu mintea clară, decizia trebuia să fie reconsiderată. De asemenea, istoricul roman Tacitus a descris modul în care popoarele germanice beau întotdeauna în timp ce țineau consilii, deoarece credeau că nimeni nu poate minți eficient atunci când este beat.

Foto: Pexels.com