Dețin iranienii bomba nucleară? Această întrebare este pe buzele întregii comunități internaționale, mai ales după ce Statele Unite ale Americii l-a ucis la începutul anului 2020 pe comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, generalul Qassem Soleimani.
Anul trecut Iranul a amenințat comunitatea internațională că își va intensifica programul nuclear în ciuda înțelegerii semnate în 2015. Tensiunile dintre SUA și Iran au escaladat în ultima perioadă și cele două țări și s-au amenințat reciproc. Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a declarat că americanii vor plăti după ce i-au ucis omul de încredere.
Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut și s-au diminuat odată cu mijlocul secolului al XX-lea. La un moment dat, cele două țări aveau chiar o relație de prietenie și de schimburi comerciale. Armonia s-a încheiat brusc în timpul revoluției iraniene (1979), atunci când pro-americanul Shah Mohammad Reza Pahlavi a fost încarcerat. Astăzi, tensiunile recente decurg din reacția lui Donald Trump cu privire la pactul nuclear semnat în 2015 cu Iranul și încălcat de aceștia.
În anul 2015, Iranul a convenit un acord pe termen lung asupra programului său nuclear cu un grup de puteri mondiale cunoscut sub numele de P5 + 1, care include SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Germania. Iranul a fost de acord să limiteze îmbogățirea uraniului, care este utilizat pentru a produce combustibil pentru reactor, dar și arme nucleare. Iranul a insistat că programul său nuclear este în întregime pașnic, dar comunitatea internațională nu a crezut asta.
În mai, statul cu capitala la Teheran și-a suspendat angajamentele din cadrul acordului nuclear internațional din 2015, la un an după ce a fost abandonat de SUA. Acordul din 2015 avea drept scop reducerea ambițiilor nucleare ale Iranului în schimbul scutirii de sancțiuni. De când americanii au părăsit acordul, au fost impuse noi sancțiuni, lovind economia Iranului și ridicând tensiunile.
Iranul avea două fabrici – Natanz și Fordo – unde gazul cu hexafluorură de uraniu era introdus în centrifuge pentru a separa izotopul cel mai fisil, U-235. Uraniul scăzut îmbogățit, care are o concentrație de 3-4 procente de U-235, poate fi utilizat pentru a produce combustibil pentru centralele nucleare. În iulie 2015, la momentul acordului nuclear, Iranul avea aproape 20.000 de centrifuge. Pe data de 17 iunie, conducerea iraniană a anunțat că va depăși limitele de uraniu stocate stabilite prin acordul din 2015, pe 27 iunie.
Iranul nu are încă o bombă nucleară complet echipată, dar cu uraniul stocat, țara se îndreaptă în direcția construirii unei bombe. În concluzie Iranul nu deține arma nucleară și este imposibil un atac nuclear asupra lumii civilizate. Deocamdată.
Singurele state cunoscute că au detonat experimental, sau nu, asemenea dispozitive sunt Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franța, China, India, și Pakistan. Aceste țări sunt declarate puteri nucleare (împreună cu Rusia, moștenind armamentele Uniunii Sovietice). Totodată, alte state variate pot deține arme nucleare. Acestea fie nu au recunoscut acest lucru în public, fie altele recunosc posesia lor neverificată, așa cum este cazul Coreei de Nord.
Foto: Pexels.com
