La Jocurile Olimpice antice, sportivii concurau goi

22.07.2022
La Jocurile Olimpice antice, sportivii concurau goi

Pentru o lungă perioadă de timp, nuditatea a fost un lucru obișnuit la sportivii care au participat la Jocurile Olimpice. Aceștia se antrenau și participau la competiția olimpică complet dezbrăcați. Situația inedită a început în secolul al VIII-lea î. de Hr. și a devenit o tradiție în Grecia Antică. Jocurile se țineau de obicei în Olympia, un vechi sanctuar rural dedicat venerării zeului grec, Zeus. Ca un omagiu adus divinității, sportivii își etalat fizicul și puterea, fără nicio jenă. Prezentarea era la vremea respectivă și o modalitate de a intimida alți concurenți.

Potrivit istoricilor, termenii precum „gimnaziu” și „gimnastică” se bazează pe adjectivul grecesc „gymnos”, care înseamnă „ușor îmbrăcat” sau „dezbrăcat”.

De ce în vremea antică sportivi participau dezbrăcați la Olimpiadă?

Începutul secolului al VIII-lea î. de Hr. va rămâne pentru totdeauna în istoria Jocurilor Olimpice ca perioada în care sportivii concurau complet dezbrăcați. Conform izvoarelor istorice, tradiția a început în anul 720 î. de Hr. Despre acest obicei ciudat a relatat în textele sale și filozoful atenian Platon, precum și alți scriitori din acea perioadă.

Conform legendei, inițial toți sportivii greci erau obligați să concureze cu haine pe ei. Lucrurile s-au schimbat după ce atletul Orsippos Megara a rămas complet dezbrăcat în timp ce alerga. Acestuia i s-a rupt îmbrăcămintea în timpul concursului și a rămas complet gol, însă nu s-a oprit din alergat fiind primul sportiv care a câștigat o competiție la Jocurile Olimpice dezbrăcat. După acest eveniment, toți sportivii au participat la concursuri fără niciun pic de haine pe ei.

Femeile erau interzise la Jocurile Olimpice

În afară de această legendă, se spune că apariția nudității la Jocurile Olimpice a avut și o legătură cu o ceremonie religioasă în cinstea lui Zeus, tatăl zeilor și zeițelor grecești. Legenda spune că Heracles, fiul lui Zeus, a fondat această competiție în onoarea tatălui său. În mod surprinzător, femeile căsătorite nu aveau voie să se implice sau să urmărească competițiile sportive, în schimb cele necăsătorite puteau să vadă Jocurile Olimpice. Nu să și participe.

Kallipateira din Rhodos a fost singura femeie care s-a furișat la Jocurile Olimpice, deghizată în antrenor masculin, pentru a-și vedea băiatul concurând. După ce acesta a câștigat cursa, femeia a explodat de fericire dezvăluindu-și identitatea. În mod normal, aceasta ar fi primit pedeapsa cu moartea, însă a fost iertată fiindcă provenea dintr-o familie de mari sportivi. Femeile au avut propriile lor competiții sportive desfășurate în Sparta, Delos și Atena.

Când a dispărut nuditatea complet?

Din 1812 până în 1936, corpul masculin dezgolit a fost mereu prezentat pe afișul olimpic. E drept, competitorii concurau îmbrăcați. După Primul Război Mondial, Jocurile Olimpice au venit la Anvers, în Belgia, în 1920. În acea perioadă, pe afiș era prezentat un bărbat complet nud a cărui parte privată era acoperită cu un prosop. În schimb, la Jocurile Olimpice de la Paris, din 1924, poza cu competiția prezenta un grup de atleți cu pieptul gol pregătiți de confruntare.

Lucrurile s-au schimbat și mai mult odată cu Jocurile Olimpice din Australia când reprezentarea umană a dispărut de pe afișul competiției, a fost înlocuită cu un fel de cartonaș care invita la întrecere, potrivit historyofyesterday.com.

Foto: historyofyesterday.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot