Vacanța este perioada în care trebuie să ne relaxăm, să uităm de griji și să ne bucurăm de orele libere. Fie că alegem un sejur la mare sau o escapadă la munte sau, poate, un city break, vom fi nevoiți să mâncăm la restaurante, în cazul în care nu avem opțiunea „all inclusive”. Sunt țări în care bacșișul este trecut pe nota de plată și altele unde fiecare client dă cât consideră. Site-ul shtiu.ro prezintă 5 argumente pro și 5 argumente contra pentru a lăsa bacșiș la finalul unei mese.
Argumente pro bacșiș
De multe ori, bacșișul nu este pentru chelner (sunt restaurante unde bacșișul se împarte cu toți membrii localului), ci clientul recompensează calitatea serviciilor. Astfel, dacă a fost mulțumit de mâncare, de servire și de locație va lăsa ceva bani în plus la nota de plată.
Bacșișul nu este de ieri de azi pe acest pământ și este o adevărată tradiție ca un client mulțumit să lase bacșiș. În fond, nu este o surpriză care vine la finalul unei mese, iar clienții știu de la început că vor fi nevoiți să plătească extra.
Suma de bani oferită peste plata cuvenită este și gest pentru salariile mici pe care le încasează chelnerii. Mulți dintre cei care servesc la restaurante sau taverne au fie salariul minim pe cartea de muncă, fie sunt angajați la negru.
Bacșișul nu va face decât să-i motiveze pe chelneri. Astfel, dacă un client mulțumit oferă un bacșiș gras, sunt șanse mari ca chelnerii să aibă și mai mult chef de muncă și să fie și mai atenți cu cei pe care-i servesc.
În cazul în care clientul va lăsa un bacșiș frumos, acesta are siguranță că va fi servit la fel de atent și data viitoare când va veni să mănânce în locația respectivă. În fond, când a făcut rău o atenție materială?
Argumente contra bacșiș
Chelnerii au un salariu, indiferent că acesta este mic sau mare. Polițiștii primesc „tips” pentru că dirijează în intersecție? Profesorii primesc bacșiș pentru că ne pregătesc copiii? Bacșișul nu este o obișnuință în alte meserii.
Bacșișul nu este impozitat. Dacă va exista o lege care să impoziteze bacșișul, pentru salariat aceste sume vor fi calificate ca venituri din alte surse.
În țări precum Argentina, Franţa şi Brazilia, bacşişul este inclus în nota de plată şi nu se aşteaptă nimic în plus. Dacă la noi nu este inclus, de ce să lăsăm bani extra?
Cât este un bacșiș corect? Ați fi tentați să spuneți 10%. Totuși, dacă nu am bani suficienți și pentru o „atenție”, mai are rost să mă așez la masă?
Bacșișul nu ar trebui să fie privit ca o formă de recompensă pentru un om care și-a respectat fișa postului.
„Aș lăsa bacșiș doar dacă ar fi vorba de un serviciu extra. De exemplu, dacă m-aș păta cu cafea și chelnerul m-ar ajuta cu vanish să scot pata. În rest, nu las bacșiș”. Este și acesta un punct de vedere, nu?
În ce state se lasă bacșiș?
Sunt țări ca Marea Britanie, Germania, Canada, Grecia, Spania, Turcia, Cehia sau Croația unde clientul lasă între 10% şi 20% bacșiș. În Italia, Elveția sau Egipt bacşişul se evidenţiază pe nota de plată, dar se obişnuieşte şi un bacşiş extra. În Argentina sau Franța „atenția” este în nota de plată și nimeni nu ofer nimic în plus.
Ce a pățit un român care nu a lăsat bacșiș?
Sunt și cazuri în care chelnerii se compoartă urât cu clienții care nu lasă bacșiș. Acesta este cazul unui român care în urmă cu ceva ani a mers cu un grup de prieteni la o terasă din Costinești.
„Eram mulți la o masă și, deși aparent am lăsat toți bacșiș, când s-au adunat banii, era nota de plată fix. Probabil, cineva s-a fofilat și nu a plătit. Și, întrucât toți lăsaseră și ceva în plus, nu a mai vrut nimeni să mai pună bani și pentru bacșiș”, a povestit pentru shtiu.ro tânărul. Totuși, ce s-a întâmplat apoi este incredibil.
„I-am dat chelneriței nota de plată care s-a schimbat la față când a văzut că e fix. În timp ce plecam de la local a început să ne înjure și să ne spună că ar fi trebuit să ne dea hârtie igienică în loc de servețele”.
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot
