Modernizarea litoralului românesc în perioada interbelică. Ce personalități aveau vile pe litoral?

În perioada interbelică (1918 – 1939) România a cunoscut o dezvoltare importantă, în special în zona litoralului românesc. La acea vreme, litoralul țării noastre măsura 412 kilometri și se întindea între Bugazu (azi în Ucraina) și Ecrene sau Ecrina de azi, în Bulgaria, la nord de Varna, cuprinzând atunci coasta Bugeacului şi cea a Cadrilaterului, precum și Insula Şerpilor (în prezent tot Ucraina).

Zona ia amploare după ce se construiește linia ferată între Constanța și Mangalia. Totodată, podul de la Cernavodă (inaugurat în 1895) a lui Anghel Saligny a creat o punte de legătură cu capitala țării. Constanța se dezvolta văzând cu ochiul liber, devenind portul principal al României. De altfel, regele Carol I a denumit orașul Constanța „plămânul României”. Trebuie precizat că în acea perioadă au fost puse bazele Serviciului Maritim Român.

Stațiunile de pe litoralul românesc

Mamaia era în perioada interbelică un sat mic, în care activitatea principală a localnicilor era reprezentată de pescuit, dar și crescutul oilor și a cailor. Prima plajă din Mamaia a fost amenajată în anul 1905, acum mai bine de 100 de ani. La acea vreme, stațiunea avea, pe lângă două pavilioane cu câte 56 de cabine și un foișor, și 45 de gherete pe roți pentru bărbați și 35 pentru femei. Văzând potențialul zonei, peste 130 de personalități ale țării au achiziționat loturi de pământ în noua stațiune la prețul de 30 de bani metrul pătrat.

Ce personalități aveau vile pe litoral?

Peisajul pitoresc a facut ca zona să se dezvolte rapid, iar aici să se ridice mai multe case și vile. Printre cei care aveau proprietăți, în regiune, se numără: Mihail Kogălniceanu (foto jos), Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Mircea Eliade și actorul Constantin Tănase. Sezonul estival începea pe 15 mai și se încheia pe 1 octombrie.

Pentru ca turiștii să vină în număr cât mai mare între Constanța și stațiunea Mamaia a fost realizată o cale ferată, care din păcate a fost dezactivată în anii ’60 ai secolului trecut.

Boierul Ioan Movilă pune bazele Eforie Sud

Eforie Sud a fost prima stațiune înființată pe litoralul românesc. Eforie Sud a fost înființată de Ioan Movilă, un boier din părțile Moldovei, în anul 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului care purta tot numele boierului Movilă. Inițial, stațiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă.

La început acesta și-a cumpărat aici o moșie, pe care a pus bazele unei stațiuni balneare între plaja mării și lac, în anul 1899. Movilă a făcut o investiție colosală, e drept și cu ajutorul băncilor și a adus medici și chimiști din Viena pentru analiza apa și a nămolul. Pe lângă hotel, Movilă a mai construit și un sanatoriu pentru băi calde de nămol cu 50 de cabine.

În primăvara anului 1902, construcțiile au fost finalizate, iar Movilă a întreprins o amplă acțiune de promovare a stațiunii în țară și peste hotare pentru a atrage vizitatori. Primii turiști au început să apară încă din 1902, investiția fiind un real succes pentru Movilă care și-a recuperat investițiile în doar câțiva ani.

Până în anul 1920 stațiunea nu a avut străzi, iar oamenii mergeau pe alei și poteci. Uiterior, infrastructura s-a dezvoltat iar în 1927 era terminată și linia de cale ferată. În anul 1938, stațiunea arăta atât de bine încât putea primi 20.000 de turiști pe sezon.

Stațiunea balneară ‘Carmen Sylva’ este una dintre cele mai mari stațiuni din țară. Nu există în Europa o stațiune balneară care într-un timp atât de scurt să fi luat un avânt atât de impunător, scriau profesorii Mrazec și Marius Sturza, la acea vreme într-o prezentare a statiunii Eforie Sud, potrivit romania-actualitati.ro.

Mangalia a fost al doilea port maritim după Constanța în perioada interbelică, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938. În timpul verii numărul oamenilor în această zonă ajungea la 10.000. Orașul s-a dezvoltat rapid datorită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întindea pe mai mulți kilometri între capurile Schitu și Baglaru (azi, Aurora).

Foto: romania-actualitati.ro