Războiul a început la granițele României după ce președintele rus Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina pe 24 februarie 2022. La nivel macro, pare că există doi mai poli de putere: Rusia pe de o parte și NATO pe de altă parte. Cine ar câștiga în cazul unui conflict armat?
În anul 2020, China, India și Statele Unite ale Americii au avut cele mai mari bugete militare din lume. Pe locul al 4-lea s-a clasat Rusia. Lăsăm deoparte India și China, întrucât nu fac parte din NATO. SUA au avut un buget de 778 miliarde de dolari, în timp ce Rusia a avut un buget de 61,7 miliarde de dolari.
Din NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organization), mai fac parte mari puteri militare precum Regatul Unit al Marii Britanii (buget de 59,2 miliarde de dolari), Germania (buget de 52,8 miliarde de dolari) și Franța (buget de 52,7 miliare de dolari).
Principiul de bază al alianței militare internaționale a NATO este sistemul său de apărare colectivă, adică dacă orice stat membru este atacat de o terță parte, atunci fiecare stat membru trebuie să intervină pentru a-l apăra.
SUA au un arsenal puternic și o cantitate imensă de forță de muncă – 1,3 milioane de soldați activi, cu alți 865.000 în rezervă, nota publicația The New York Times în anul 2017.
Capacitatea militară a Rusiei nu este de neglijat. Potrivit Heritage Foundation din Washington, armamentul rus include „336 de rachete balistice intercontinentale, 2.840 de tancuri de luptă, 5.220 de vehicule blindate de luptă de infanterie, peste 6.100 de vehicule blindate de transport de trupe și mai mult de 4.684 de piese de artilerie”.
Spre deosebire de Rusia, NATO este un colectiv de națiuni, ceea ce înseamnă că puterea sa militară derivă din fiecare membru activ. Per total, NATO este superior Rusiei din toate punctele de vedere. Totuși, în cazul unui eventual conflict, nu doar numărul soldaților, tehnologia sau numărul bombelor atomice contează. Alte criterii care ar putea să decidă un conflict mondial țin de locul unde are loc războiul, puterile combatante sau deciziile liderilor politici.
Rusia este o parte a culturii europene. Din acest motiv, îmi este dificil să-mi imaginez NATO ca un inamic. (Vladimir Putin)
Singurele state cunoscute că au detonat experimental, sau nu, bombe nucleare sunt sunt Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franța, China, India, și Pakistan. Trei dintre aceste state fac parte din NATO.
Membrii inițiali (1949) au fost Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite. Deși regimul din Uniunea Sovietică a căzut de mult timp, nevoia de supremație mondială dintre Rusia și SUA a continuat să facă din lume un loc periculos. Astăzi, 30 de țări sunt membre ale alianței.
Alte state membre sunt: Grecia și Turcia (anul 1952), Germania (1955), Spania (1982), Cehia,Ungaria, Polonia (1999), Bulgaria, Estonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia (2004), Albania și Croația (2009) și Muntenegru (2017). Cel mai tânăr membru NATO este Republica Macedoniei de Nord, care a aderat la Alianță pe data de 27 martie 2020.
Țara noastră a aderat în anul 2004 la NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. NATO este o alianță politico-militară ce reunește 30 de țări din Europa și America de Nord. Conform tratatului alianței, dacă un membru NATO este atacat de un alt stat, toţi membrii NATO se vor uni în protejarea aliatului. ”Un atac armat împotriva unui aliat din Europa sau America de Nord, este considerat un atac împotriva tuturor”, se specifică în Articolul 5. Cu alte cuvinte, dacă România ar fi nevoită să facă față unei agresiuni, NATO va trimite cât mai rapid întăriri militare în țara noastră.
Dar dacă un membru NATO ar ataca un alt membru NATO? În acest scenariu cu șanse reduse, cel mai probabil Consiliul Atlanticului de Nord, organul suprem de decizie al NATO, ar putea decide expulzarea națiunii membre invadatoare.
