Numerele Fibonacci, prezente în străvechea cultură Cucuteni
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89 … Șirul Fibonacci este unul din cele mai remarcabile șiruri matematice dar, în plus, este prezent și în lumea plantelor. Astfel, poate fi recunoscut în tiparul ramurilor unor specii de copaci, în aranjamentul fructului de ananas și al semințelor de pin ori în inflorescența de anghinare și floarea soarelui.
Mai mult, în lucrarea publicată de Luke Hutchinson, în anul 2004, sub titlul “Growing the Family Tree: The Power of DNA in Reconstructing Family Relationship” (și reluat la “Proceedings of the First Symposium on Bioinformatics and Biotechnology BIOT-04”) se evidențiază un mod de calcul cromozomial bazat tot pe șirul Fibonacci.
Secvența purtătoare a numelui matematicianului Italian Leonardo Fibonacci, cel care a documentat-o în anul 1202, a fost cunoscută și de matematicianul și poetul indian Acharya Pingala, cu aprox. trei secole î. de Hr.
Cu atât mai remarcabil este faptul că numere netriviale din șirul Fibonacci se regăsesc în situri repezentative Cucuteni vechi de șase – șapte milenii. Adică se înfiripă ipoteza ca în cultura neolitică elementele de cult să se fi împletit cu “magia” numerelor Fibonacci.
Astfel, “Soborul Zeițelor” de la Poduri – Dealul Ghindaru (județul Bacău) cuprinde 13 tronuri de lut ars și 21 de statuete (15 mai mari și 6 mai mici). Mai mult, „Soborul Zeițelor” din situl Isaiia (județul Iași) cuprinde 13 tronuri, 21 de statuete feminine, 21 de obiecte de cult stilizate în formă de falusuri și 42 de mărgele (cariopse). Deci se disting numerele Fibonacci: 13, 21 și 55, ultimul ca sumă între 13 și 42.
Grupajul “Sfânta Familie, tot de la Isaiia, cuprinde 7 statuete antropomorfe, plus 1 tron, în total numărul Fibonacci 8.
Cultura Cucuteni se întindea și pe actuala regiune de sud a Ucrainei, fiind intitulată Cucuteni – Trypillia. Un exemplu al numărului Fibonacci 21 îl găsim remarcat în mega-situl de la Nebelivka. Astfel, într-un articol publicat pe site-ul Universității Cambridge, apare paragraful “Cea mai frapantă descoperire colectivă a fost grupul de 21 de vase în miniatură, cu șase vase arătând primele exemple de decorațiuni pictate cu grafit”” (“The most striking collective find was the group of 21 miniature vessels, with six vessels showing the first examples of graphite-painted decoration”).
Este posibil ca arheologii și muzeografii specializați în Cultura Cucuteni să mai știe astfel de exemple, sau dimpotrivă. Dealtfel trebuie notat că numerele Fibonacci nu domină întreg peisajul culturii Cucuteni, un contraexemplu de marcă fiind “Hora de la Frumușica” găsită la Bodeștii de Jos (județul Neamț), care cuprinde șase siluete feminine.
Cu titlu de curiozitate, șirul Fibonacci e soluția la vechea ghicitoare pastorală privind numărul mioarelor care se adună în zece ani, pornindu-se de la o singură mioară știindu-se că fiecare mioară fată anual o altă mioară, dar și că o mioară tânără nu fată în al doilea an de viață ci doar începând cu următorul. (Cristian Horgos)
Roata ar fi apărut în cultura Cucuteni
Au inventat strămoșii românilor roata? Este greu de răspuns la această întrebare, cert este că și strămoșii românilor se numără printre candidați. La fel cum, este posibil, ca roata să fi apărut simultan în mai multe zone de pe Glob. Cultura Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, construia jucării mici, cu patru roţi, pe teritoriul de azi al Ucrainei, Moldovei şi României, scrie mentalfloss.com.
Cultura Cucuteni-Tripolia a trăit din 5.200 î. de Hr. până în 3.200 î. de Hr. Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia.