Nunta Reginei Maria cu Regele Ferdinand, prefațată de un scandal amplu: „Majestate, ajungă-ți! E rușine!”
Una dintre cele mai controversate și mai discutate relații ale ultimilor 200 de ani a fost, cu siguranță, căsnicia dintre Regina Maria și Regele Ferdinand. Aceasta a făcut deliciul presei vremii și încă de la început cei doi au avut de înfruntat numeroase piedici.
Regele Carol I nu a avut urmaşi. Potrivit Constituţiei, succesiunea la tron a revenit următoarei generaţii din familia Hohenzollern-Sigmaringen, în speţă nepotului de frate al regelui, Ferdinand-Victor-Albert-Meinrad Hohenzollern.
Ferdinand I avea 27 de ani alege să se căsătorească cu prinţesa britanică Maria de Saxa Coburg Gotha, în vârstă de 17 ani. Era anul 1893 și România se pregătea pentru una dintre cele mai fastuoase nunți din istoria sa, deși evenimentul nu avea loc în țară.
Logodna celor doi are loc la Potsdam, Kaiserul Wilhem, interesat de bunul sfârşit al poveştii, organizează totul cu fast. Regina Victoria a Angliei ar fi dorit ca nunta să aibă loc la Windsor, dar din motive religioase a fost ales Castelul Sigmaringen, castel princiar și reședința prinților de Hohenzollern-Sigmaringen.
„Majestate, ajungă-ți! E rușine!”
Toată țara se pregătea de nuntă, deși evenimentul avea loc în Germania. Din România au plecat către Sigmaringen un tren cu patru vagoane: unul restaurant, altul salon, al treilea pentru suită iar ultimul pentru bagaje. Fiecare vagon era iluminat, unul electric, celelalte cu rapiță, o raritate a acelor vremuri. Presa vremii scria despre suma enorma pe care o cheltuie Casa Regală a României pentru nunta anului în Europa. Adevărul, ziar anti-monarhic la acea vreme, ridicase costurile la 400.000 de lei, iar cheltuielile totale ale nunții la 6.244.185. „Majestate, ajungă-ți! E rușine!”, titrau ziariștii. Căsătoria dintre Regina Maria și Regele Ferdinand a avut loc în după-amiaza zilei de 29 decembrie.
După o vacanță scurtă în Krauchenwies, o comună din landul Baden-Württemberg, Germania, Munchen și Viena, tânăra pereche vine în țară. Cei doi regi sunt întâmpinați de generalul Barozzi și de prefectul de Prahova la Predeal.
Regina Maria avea să se declare încântată de chipurile vânătorilor de munte: „voinici, oacheși, cu ochi negri vioi și dinți foarte albi. Chiar din primele clipe m-am simțit aproape de armată iar aceasta îmi dădea curaj. Niciodată nu m-am simțit străină printre soldați”.
În Gara de Nord, cuplul regal este întâmpinat de primarul Capitalei, Grigorie Trandafil. Acesta îi oferă o cupă din argint gravată cu „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu aleasă, spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893”. Astăzi, această cupă este la Muzeul Național de Istorie din București.
De la gară, cuplul și apropiații merg în caleașcă la Mitropolie. Peste tot casele sunt decorate. Școala este întreruptă între 23 și 26 ianuarie pentru ca elevii să participe la frumoasa sărbătoare. Din păcate, în ciuda faptului că aveau de toate, Regina Maria și Regele Ferdinand nu au fost un cuplu sudat. Despre Regina Maria și viața ei amoroasă s-au scris mii de pagini. S-a spus că s-a refugiat în brațele amanților pentru că la Regele Ferdinand I nu a găsit dragostea pe care o căuta.
Aveau să mai treacă încă 21 de ani de la nuntă până când Regele Ferdinand avea să ajungă pe tronul României. Acesta a urcat pe tron după moartea unchiului său, Carol I și a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa din 1927.