Pe fondul emoției colective pe care a stârnit-o moartea și intrarea în legendă a lui Nicu Covaci, e bine de știut că în Ungaria a existat la începutul anilor ’70 o trupă de rock cu o popularitate la fel de mare precum cea a trupei „Phoenix” din România. Este vorba despre „Locomotiv GT”. Succesul pe care muzica rock l-a avut în țările ex-comuniste a fost pe măsura spiritului protestatar pe care ea îl reprezintă de fapt. Rebelilor din Statele Unite ale Americii li s-au adăugat și cei din Europa. Mișcarea hippie a prins rădăcini în anii ’70 în toată lumea occidentală, iar în Europa de Est a fost o formă de rezistență împotriva regimului. Cel mai cunoscut rocker maghiar din acei ani a avut un destin tragic.
Născut la Budapesta într-o zi de iulie a anului 1948, viitorul rocker a fost exmatriculat în 1964, la vârsta de 16 ani, de la Liceul Energetic unde studia. Visul său era acela de a deveni un star internațional. N-avea să practice meseria de electrician niciodată. Un an mai târziu și-a început cariera în muzică devenind membru al trupei de rock „Syconor” înființată de fostul lui coleg de liceu, Miklós Fenyő. A învățat de unul singur să cânte la vioară mai întâi, apoi la chitară. Și-a pierdut de timpuriu tatăl, iar mama a rămas să își crească singură cei doi copii. Ea a păstrat legătura cu fiul ei după ce acesta a plecat din țară, prin intermediul unor casete audio înregistrate cu vocea lui, pe care a reușit să i le trimită în țară. Barta_Tamás
Anul 1971 a constituit o cotitură în cariera lui artistică. A fost cooptat în nou înființata trupă Locomotiv GT în cadrul căreia au scos împreună, între 1971-1973, trei albume și cinci single-uri de mare succes printre tinerii maghiari dornici de libertate. Pe lângă acestea, a cântat la chitară și în înregistrările pentru primul musical rock din Ungaria.
Stilul său eclectic de a interpreta la chitară conținea elemente de rock & roll, rhythm & blues și country & western, toate de inspirație americană. În paralel a și compus muzică. Combinația armonică pefectă între orgă și chitara electrică a lui Barta l-a desemnat cel mai bun chitarist al țării sale.
În 1974 trupa a întreprins un turneu în Statele Unite de unde Tamás Barta a refuzat să se mai întoarcă în Ungaria. S-a stabilit la Los Angeles, după ce a solicitat azil politic. A început să lucreze acolo ca muzician de studio. S-a căsătorit cu o americană bogată care s-a ocupat de organizarea turneului pe pământ american. După divorț, a fost unul dintre primii emigranți maghiari care și-a permis să achiziționeze o casă cu piscină. În țara sa a fost cu desăvârșire interzisă muzica lui sau orice altă referire, după exilul în America.
A început să lucreze ca agent de vânzări pentru o firmă de papetărie deținută de doi conaționali corupți, iar seara cânta în cluburi. Veniturile cumulate din ambele joburi i-au asigurat un trai îndestulat. În urma creșterii câștigurilor din vânzări, Barta și-a deschis propria firmă, la finele anului 1981, decizie care urma să-i atragă finalul tragic. Foștii săi șefi s-au autoinvitat la o petrecere cu grătar în vila cu piscină pe care Barta o deținea, moment în care au filat bine locuința.
Pe data de de 16 februarie 1982 Tamás Barta a fost găsit decedat în propria casă, împușcat în piept. A fost emisă ipoteza conform căreia el ar fi sustras portofoliul de clienți de la firma la care fusese angajat înainte, pentru a-i folosi la firma pe care și-a deschis-o pe numele său, astfel că a fost un act de răzbunare din partea foștilor angajatori. O altă ipoteză, mai puțin veridică, a fost aceea a suicidului, infirmată de către poliție. Cântărețul avea numai 34 de ani.
La 10 ani de la moartea sa tragică, a fost lansat albumul cu piesele trupei Locomotiv GT: In memoriam Barta Tamás 1948-1982.
Sursa foto: Tamás Barta | Discogs
